Schimb de bune practici și cunoștințe privind consultările în siguranță cu supraviețuitoarele violenței față de femei și fete

Pe 15 iunie, UN Women, împreună cu Coaliția Națională Viață Fără Violență, și sprijinul financiar al Suediei, au organizat o masă rotundă pentru a discuta cele mai bune practici internaționale și naționale privind asigurarea consultărilor sigure cu supraviețuitoarele violenței împotriva femeilor și fetelor. Discuția s-a bazat pe ghidul recent publicat „Consultări sigure cu supraviețuitoarele violenței împotriva femeilor și fetelor", elaborat de UN Women și Global Rights for Women cu sprijinul financiar al Departamentului de Afaceri Externe și Comerț al Australiei. Ghidul oferă pași practici, măsuri de siguranță și acțiuni pe care agențiile guvernamentale, societatea civilă și organizațiile supraviețuitoarelor, și entitățile Națiunilor Unite le pot lua pentru a include vocile supraviețuitoarelor în eforturile de reforme sistemice, prin consultări sigure și semnificative.

Asigurarea integrării vocilor și contribuțiilor supraviețuitoarelor în politici, practici și acțiuni de răspuns este o provocare cheie pentru mulți dintre actorii care depun eforturi în vederea eliminării violenței împotriva femeilor. Cu toate acestea, este esențială existența unei „abordări centrate pe supraviețuitoare", care să pună drepturile omului, necesitățile și dorințele femeilor și fetelor supraviețuitoare la baza prestării de servicii. Participantele mesei rotunde au discutat despre modul în care pot fi dezvoltate programe cu o abordare centrată pe supraviețuitoare, dar și despre bunele practici privind implementarea cu succes a unor astfel de programe.

În deschiderea discuției, secretara de stat a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Felicia Bechtoldt, a subliniat importanța creării unui mediu sigur în care supraviețuitoarele violenței să se simtă sprijinite în împărtășirea experiențelor lor. „Femeilor le este frică să vorbească despre experiențele lor, în special în comunitățile rurale unde toată lumea se cunoaște", a spus ea. „Este esențial să facem oamenii conștienți de consecințele violenței. Vom sprijini și încuraja femeile supraviețuitoare să raporteze cazurile de violență prin politicile noastre".

„Violența împotriva femeilor și fetelor continuă să fie o preocupare serioasă privind drepturile omului în toate societățile și trebuie să purtăm un dialog activ cu privire la modalitățile de abordare a acestui flagel. Pentru a ne asigura că dispunem de cele mai bune măsuri preventive posibile împotriva violenței, în vederea creării unei societăți mai bune și a unui viitor mai sigur pentru generația următoare, trebuie să ascultăm supraviețuitoarele și trebuie să putem face acest lucru într-un mod care să fie atât practic, cât și sigur și semnificativ. Suntem recunoscători și recunoscătoare că acum avem direcții concrete elaborate de UN Women împreună cu Global Rights for Women, care ne pot ajuta să atingem scopurile propuse. Sper că Ghidul, care va fi prezentat și discutat astăzi, va aduce o metodologie eficientă și incluzivă pentru ca specialiștii și specialistele în domeniu să ia în considerare necesitățile și riscurile potențiale în interacțiunea cu supraviețuitoarele", a declarat E.S. Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei, care a participat și ea la discuție.

Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova, a subliniat importanța comunicării cu femeile supraviețuitoare ale violenței despre serviciile de asistență disponibile în comunitățile lor. „Avem încă un nivel scăzut de raportare, fie pentru că femeile nu știu ce servicii sunt disponibile, fie că acestea nu știu dacă astfel de servicii sunt disponibile sau nu, fie din cauza stigmatizării în comunități". Ea a subliniat, de asemenea, importanța de a asculta experiențele femeilor care au trecut prin violență, spunând că „trebuie să sprijinim femeile, deoarece tăcerea este un factor cheie care le permite agresorilor să continue violența. Dacă vocile femeilor nu vor fi auzite, violența va continua. Vedem schimbările care au loc în Moldova, multe supraviețuitoare încep să vorbească".

Veronica Teleuca, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără violență", a reflectat asupra importanței ghidului și necesității învățării continue pentru prestatorii de servicii și experți/-te. „Nu putem crea programe pentru femeile și fetele care au supraviețuit violenței dacă nu le auzim, dacă nu suntem atenți/-te și deschiși/-se", a spus ea. „Trebuie să avem programe bazate pe necesitățile și realitățile femeilor".

Evenimentul a continuat cu prezentarea ghidului de către Melissa Scaia, MPA, Global Rights for Women și autoarea ghidului. Scaia a subliniat importanța consultării femeilor și fetelor supraviețuitoare ale violenței și a împărtășit informații din ghid cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare consultările cu supraviețuitoarele. Mai apoi a urmat un schimb de experiență din partea prestatorilor de servicii. Ina Grădinaru, vice-directoare la AO „Artemida", a declarat că „este important ca atunci când planificăm și dezvoltăm programe organizaționale, să ținem cont de vocea supraviețuitoarelor. Programele ar trebui să se bazeze pe consultarea femeilor care au supraviețuit violenței domestice pentru a lua în considerare cu adevărat necesitățile lor". Ludmila Popovici, directoare executivă a ONG-ului „Memoria" a subliniat importanța de a nu retraumatiza supraviețuitoarele, atunci când își împărtășesc experiențele și necesitățile, spunând că „am avut supraviețuitoare care au fost în focus grupuri, întorcându-se cu o depresie profundă, nivel ridicat de anxietate și re-traumatizare. Suntem foarte atenți și atente atunci când discutăm cu supraviețuitoarele și informăm femeile despre ce ar însemna acest lucru. Este important ca atunci când femeile sunt selectate, să fie implicat/-ă un/o expert/-ă care să conducă discuția și să fie bine pregătit/-ă în ceea ce privește interacțiunea cu supraviețuitoarele violenței".

Evenimentul s-a încheiat cu o discuție despre modul în care pot fi dezvoltate programe de sprijin printr-o abordare integrată centrată pe supraviețuitoare. Participantele au subliniat necesitatea creării unui spațiu sigur pentru supraviețuitoare, accesibilitate pentru persoanele cu nevoi speciale, specialiști/-ste calificați/-te care beneficiază de formare continuă, accesibilitate pentru mame și copiii lor, precum și resurse financiare pentru asigurarea supraviețuitoarelor cu transport și alimentație. În cadrul evenimentului, a fost discutată și bunăstarea prestatorilor de servicii ca o provocare care necesită atenție.