Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), și Radio Moldova, la inițiativa UN Women Moldova, au lansat miercuri, 8 martie 2023, un podcast cu genericul „Rolul femeilor în procesul de transformare digitală al Republicii Moldova.” 

De la studiile online și activismul digital până la extinderea rapidă a locurilor de muncă bine plătite din domeniul tehnologiilor, era digitală a generat oportunități fără precedent pentru abilitarea femeilor și a fetelor. Însă, avansarea tehnologiilor presupune, de asemenea, noi forme de inegalitate și amenințări sporite la adresa drepturilor și bunăstării oamenilor.

UN Women Moldova a organizat, la data de 7 martie 2023, evenimentul „Abilitarea femeilor într-o lume digitală”, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor. Acest eveniment a avut drept scop consolidarea colaborării intersectoriale în domeniul digital și încurajarea femeilor și fetelor din Republica Moldova, precum și din Ucraina, să urmeze o carieră în IT sau STEM.

Acum câțiva ani, Anna Rojelovscaia, tot analizând și cercetând piața muncii din Moldova, a hotărât să se reorienteze profesional. Astfel, din profesoara de filologie care învăța elevii, a devenit la scurt timp manageră resurse umane, iar mai apoi a migrat spre sfera digitală. Așa a ajuns ca astăzi Ana să fie fondatoarea și administratoarea companiei „X-Gebo Studio”, care creează animații comerciale 2D și 3D pentru industria filmului, dar și pentru publicitate. Munca ei include atât administrarea companiei, cât și crearea conținutului pentru social media. În continuare, Anna ne vorbește despre reușitele, dar și dificultățile cu care se confruntă femeile ce activează în sfera digitală.

Maria Vacarciuc din satul Glinjeni, raionul Fălești, este directoarea Centrului Multifuncțional de Asistență Socială „Nufărul alb” și fondatoarea Asociației Obștești „Sat modern”. Cu susținerea UN Women și Gender Centru, precum și sprijinul financiar din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară, Maria a desfășurat o serie de activități pentru integrarea persoanelor refugiate în societate.

Circa 200 de primare și primari, reprezentante și reprezentanți ale administrației publice locale, centrale, și ale comunității internaționale, s-au reunit la 3 martie, la Palatul Republicii din Chișinău, în cadrul Conferinței Naționale a Femeilor Primare, sub genericul: „Rolul și contribuția femeilor lidere în promovarea dezvoltării locale durabile și incluzive, promovarea păcii și coeziunii sociale în Moldova”.

Femeile au o importanță semnificativă în domeniul IT și sunt esențiale pentru o industrie echilibrată și inovatoare. Elena Casapciuc este o tânără din Chișinău care spune că pentru a fi împăcați/-te și mulțumiți/-te cu noi înșine, întotdeauna trebuie să ne concentrăm pe lucrurile care ne pasionează cel mai mult în viață. Pentru ea pasiunea cea mare era matematica și desenul, iar mai apoi programarea. Își amintește că de mică era mai introvertă de fire, mai greu se integra în grupuri, iar domeniul IT a adus-o cumva în zona ei de confort.

UN Women a desfășurat, la Soroca, un dialog care a reunit reprezentanți și reprezentante ale organizațiilor societății civile (OSC-uri) și comunității internaționale, precum și femei refugiate și din comunitățile-gazdă, pentru a dezbate subiecte privind consolidarea serviciilor specializate pentru femeile refugiate, supraviețuitoarele violenței și pentru cele expuse riscului, precum și provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile în recunoașterea și raportarea violenței.

Irina Cebanenco este o femeie refugiată din Odesa. Ea este o mamă care organizează evenimente pentru alte mame și copiii lor în orașul Bălți, unde locuiește acum. Datorită susținerii UN Women și a suportului financiar din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară, Irina oferă un spațiu pentru mamele refugiate și a celor din comunitatea locală, precum și copiilor acestora, să se implice alături de Gender Centru în răspunsul la criza refugiaților.

O declarație a femeilor și fetelor cu dizabilități a fost înaintată de către beneficiarele proiectului: ”Abordarea stigmatizării, discriminării și violenței pentru abilitarea femeilor cu dizabilități din Republica Moldova” implementat de PNUD și UN Women în Republica Moldova. Proiectul își propune să abordeze provocările cheie în depășirea stigmatizării și a discriminării, cu scopul de a adresa mai bine violența împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități, integrând elementele intersectoriale.

Diferența de salarizare între femei și bărbați este o problemă persistentă care continuă să afecteze femeile din multe industrii și profesii. În pofida progreselor atinse de-a lungul mai multor ani și a eforturilor legislative, femeile câștigă în continuare mai puțin decât bărbații pentru munca de valoare egală și adesea nu pot beneficia de aceleași oportunități profesionale și promovare în carieră.

Încă din prima zi a războiului din Ucraina, Anastasia Bacico s-a implicat activ în răspunsul la criza refugiaților în localitatea sa, satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi. Deși a studiat limbi străine, tânăra de 28 de ani, a avut mereu un interes deosebit față de implicarea civică și oferirea suportului său în comunitate. În prezent, Anastasia administrează un salon care oferă servicii gratuite de înfrumusețare și asistență psihologică persoanelor refugiate și femeilor din localitate, datorită implicării în proiectul „Asistență umanitară feministă și localizată” implementat de Gender Centru - organizație parteneră a UN Women, care beneficiază de susținere financiară din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

UN Women a semnat un nou acord de parteneriat cu Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) cu scopul de a asigura mijloace de subzistență, competențe profesionale și sprijin financiar femeilor refugiate din Ucraina și celor din comunitatea locală, mai ales femeilor supraviețuitoare ale violenței în bază de gen și celor din grupuri subreprezentate. În cadrul acordului de parteneriat, ATIC va contribui la dezvoltarea și consolidarea competențelor și cunoștințelor femeilor și fetelor care le vor permite să genereze venituri în calitate de specialiste și/sau antreprenoare în sectorul TIC.

Accesul la educație reprezintă un drept fundamental al fiecărui om, dar și o responsabilitate publică. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 ianuarie drept Zi internațională a educației, pentru a celebra rolul educației în atingerea păcii și dezvoltării durabile. Fără educație și oportunități echitabile și incluzive pentru toți, țările nu vor reuși să atingă egalitatea de gen și să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri și adulți.

14 organizații ale societății civile pentru femei, conduse de femei și tinere/-i au primit granturi în valoare de la 30 000 până la 350 000 dolari SUA fiecare pentru a implementa proiecte care vor răspunde prompt necesităților persoanelor strămutate forțat (preponderent femei și copii) și a femeilor din comunitățile locale, integrând dimensiunea de gen în acțiunile de răspuns. Proiectele vor fi implementate cu sprijinul UN Women și sunt finanțate de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

Un proiect care vizează consolidarea rezilienței socio-economice a femeilor și fetelor afectate de criza refugiaților din Ucraina și consolidarea coeziunii sociale în comunitățile-gazdă din 5 raioane din Moldova a fost aprobat pentru finanțare de către Japonia și urmează să fie implementat de UN Women.

A venit în Moldova împreună cu mama care se deplasează cu greu, lăsând în urmă soțul, fiul, casa și fără să știe unde îi este fiica, însă a reușit nu doar să supraviețuiască, dar și să ajute alte refugiate împreună cu Asociația „Motivație” din Moldova, organizație parteneră a UN Women, susținută financiar de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

Dorința de a cultiva obiceiuri sănătoase în familie și de a identifica alternative dulciurilor din comerț au motivat-o pe Valentina Buhnă, o tânără antreprenoare din raionul Nisporeni, să lanseze și să gestioneze o afacere care are la bază o diversitate de gusturi, arome și culori. Brandul „Flavorya” cuprinde o gamă largă de produse deshidratate: pistil din fructe cu cele mai neobișnuite gusturi, crackeri din semințe germinate și chipsuri de fructe. De câțiva ani, Valentina Buhnă reinventează esența naturii în produse sănătoase deshidratate.

Este învățătoare pentru clasele primare la o școală din Chișinău. Nu-i vom spune numele pentru că ne-a rugat să îi protejăm identitatea. Încă suferă. Încă se teme. Se teme de el, dar și mai mult - de societatea care a condamnat-o de la bun început să îi fie rușine de lucruri pentru care nu este vinovată - că a fost agresată și înjosită de omul alături de care a ales să-și petreacă viața. Timp de 12 ani nu a spus nimic despre ce i se întâmpla acasă. Ce-ar fi zis elevii din satul ei sau părinții acestora?

La Chișinău a fost lansat proiectul „Femei în sprijinul femeilor: sporirea leadership-ului și rezilienței femeilor afectate de criză prin inițiative comunitare”, finanțat de Guvernul Elveției și organizațiile partenere ale UN Women. Obiectivul major al proiectului este sporirea rezilienței, incluziunii și consolidarea păcii în comunitățile locale prin aportul direct și leadership-ul femeilor.