Maria Risteska: „Bugetarea sensibilă la gen ţine cont de necesităţile, interesele femeilor și bărbaților și aduce bunăstare”

Data:

Modul în care este gestionat bugetul public afectează deopotrivă femeile și bărbații. Cum poate un buget să reflecte necesitățile femeilor și bărbaților în mod echilibrat? Cum pot fi bugetați banii pentru cele mai importante aspecte ale comunității? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cheie, la care ne-a răspuns Marija Risteska, expertă internațională în domeniul Bugetării Sensibile la Gen (BSG).  

Bugetarea sensibilă la gen este o inițiativă care are ca scop să influențeze procesele bugetare și să promoveze egalitatea de gen și abilitarea femeilor. Bugetarea sensibilă la gen urmărește să aducă vocile societății civile în domeniul guvernării și să crească participarea femeilor în procesele de luare a deciziilor. În acest sens, reprezentantele și reprezentanții a 20 de organizații ale societății civile din R. Moldova au aflat mai multe despre monitorizarea bugetului din perspectiva de gen, în cadrul unui atelier de trei zile organizat de UN Women Moldova. Participanții și-au consolidat cunoștințele pentru a monitoriza impactul politicilor și cheltuielilor publice asupra femeilor și bărbaților. Acest atelier este parte a proiectului regional „Promovarea politicilor responsabile de gen în Europa de Sud-Est și R. Moldova”, susținut financiar de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare.

GRB Watchdog reporting training for civil society in Moldova
20 de organizații ale societății civile din R. Moldova au aflat mai multe despre monitorizarea bugetului din perspectiva de gen. Foto: UN Women Moldova/Ramin Mazur

- Cum ați defini bugetarea sensibilă la gen (BSG) și impactul pe care acest instrument îl poate avea asupra vieții femeilor și bărbaților?

- Definiţia mea pentru BSG este o „bugetare bună”, care ţine cont de necesităţile, interesele și priorităţile femeilor și bărbaților și care aduce rezultate pentru ambele grupuri. Bugetarea sensibilă la gen este unul dintre cele mai recente instrumente transformative de elaborare a politicilor, care creează bunăstare publică (cetățenii evaluează politicile făcute şi serviciile prestate ca fiind benefice), îmbunătățesc guvernarea și, în cele din urmă, pot contribui la creşterea încrederii în Guvern. Puterea transformativă pe care o are acest instrument asupra vieţii de zi cu zi a femeilor și bărbaților este remarcabilă, din simplul motiv că poate fi aplicat la mai multe niveluri: individual, comunitar, municipal, regional și național.

- Ce impact a avut BSG în țara dvs., Macedonia?

- Macedonia aplică BSG din anul 2012, prin intermediul Strategiei pentru Bugetarea Sensibilă la Gen și prin schimbarea circularei bugetare pentru instituţiile de stat. UN Women a susţinut întregul proces cu asistenţă tehnică, cu activităţi de consolidare a capacităţilor și mentorat. În ultimii patru ani, Macedonia a început să aplice BSG și la nivel local. 20 de municipalități pilot efectuează o analiză de gen a programelor lor și elaborează politici și bugete în care se ține cont de dimensiunea de gen. Drept urmare, am reuşit să schimbăm viața femeilor de la sate, asigurându-le: posibilităţi de a începe o afacere acasă; linii de autobuz spre orașele din apropiere;  instituţii de îngrijire a copiilor în 6 sate. Mai mult decât atât, am schimbat și viața femeilor de la oraşe, asigurându-le: iluminarea trotuarelor; stații de autobuz pe timp de noapte; transportul persoanelor cu dizabilități; servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici; programe de subvenții pentru tratamentul cancerului.  

Marija Risteska, GRB expert
Marija Risteska, expertă internațională în domeniul Bugetării Sensibile la Gen. Foto: UN Women Moldova/Ramin Mazur

- Ce diferențe există în procesul de implementare a BSG la nivel local și central?

- Deși bugetarea sensibilă la dimensiunea de gen este obligatorie la nivel central, instituţiile de la acest nivel se află încă în proces de analiză de gen. Rezultatele pe care le avem în prezent sunt de la nivel local, unde aplicarea instrumentelor nu este obligatorie, dar unde municipalitățile și-au luat un angajament de implementare a BSG. UN Women colaborează cu Asociaţia autorităţilor publice locale din Macedonia în vederea extinderii în toate localitățile, prin intermediul consolidării capacităţilor și a unei platforme de gestionarea cunoştinţelor, care să disemineze politici, activităţi și studii de caz privind implementarea BSG și impactul acesteia.

- De ce este important ca societatea civilă să fie implicată în monitorizarea bugetelor din perspectiva de gen?

- Nu este suficient să lucrăm cu funcţionarii publici pentru introducerea bugetării sensibile la dimensiunea de gen. Trebuie să creăm un mecanism de responsabilizare a autorităţilor care s-au angajat să aplice BSG. Cea mai bună cale pentru realizarea acestui lucru este prin intermediul societății civile, care acţionează ca supraveghetori ai bugetării sensibile la gen. Bugetul este un document prea important pentru a fi lăsat doar la discreţia angajaților și aleșilor publici. Prin activitatea desfăşurată în domeniul bugetului, organizațiile societății civile vor cunoaşte mai bine procesul de colectare a veniturilor și de distribuire a cheltuielilor, având în vedere aspecte precum echitatea, corectitudinea și eficiența. Prin intermediul rapoartelor privind bugetele sensibile la dimensiunea de gen, ele vor informa cetăţenii și vor promova totodată schimbarea politicilor și a bugetului. În cele din urmă, autorităţile vor fi determinate să poarte o mai mare răspundere faţă de modul în care cheltuiesc banii publici, iar noi vom putea vedea dacă prin aceste acţiuni se creează o mai mare (in)egalitate.

- Cum ar putea societatea civilă din Moldova să se asigure că autorităţile locale țin cont de recomandările din rapoartele de monitorizare a bugetelor din perspectiva de gen?

- Societatea civilă trebuie, întâi de toate, să cerceteze necesităţile și prioritățile femeilor și bărbaților, apoi să analizeze dacă acestea se regăsesc în politicile și bugetele locale. Când vor avea recomandări despre cum poate fi consolidată egalitatea prin bugetele locale, societatea civilă trebuie să se implice în consultări la nivel local despre elaborarea politicilor și a bugetului, unde pot să convingă autoritățile locale să adopte măsurile recomandate. Este un proces pe termen lung, iar succesul în primul an este posibil la nivel local. La nivel naţional, impactul poate fi așteptat pe parcursul a cel puțin doi ani. La nivel naţional, recomand includerea unor promotori ai egalităţii de gen în grupurile de lucru sectoriale, care fac parte din organul de coordonare a Cadrului bugetar pe termen mediu.

- Vă mulțumim pentru interviu.