Legea psihologilor: ,,Ne dorim să avem în țară psihologe și psihologi competenți care să nu devalorizeze importanța și valoarea acestei profesii.”

Într-o lume în continuă schimbare, cu provocări și presiuni complexe, sănătatea mintală a devenit un subiect de importanță vitală. În acest context, legea psihologilor joacă un rol esențial în asigurarea accesului la servicii de asistență psihologică de înaltă calitate, prestate de profesioniști/-ste bine pregătiți/-te, ce respectă standardele etice. Proiectul unei astfel de legi a fost deja elaborat și urmează a fi transmis spre aprobare în Parlamentul Republicii Moldova. Ce beneficii pentru profesioniști/-ste prezintă aceasta, dar și despre impactul legii pentru societate, discutăm într-un interviu cu una din autoarele Legii Psihologilor - Liliana Grosu, deputată în Parlamentul Republicii Moldova.

1. Care sunt principalele beneficii pe care le aduce reglementarea activității de psiholog prin această lege pentru profesioniștii/-stele din domeniu?

„Prin adoptarea acestei legi, vor avea beneficii atât profesioniștii/-stele din domeniu, cât și persoanele care vor solicita asistență psihologică. În primul rând, profesioniștii/-stele vor cunoaște exact în baza căror reguli trebuie să-și desfășoare activitatea, astfel ca ea să corespundă cu prevederile legale. Și acest cadru normativ va unifica cerințele față de activitatea desfășurată de psiholog/-ă.

Încă un beneficiu ar fi că în comunitatea psihologilor ar exista o corectitudine și o competiție corectă între prestatorii/-oarele de servicii. Astfel, vor fi create condiții egale și elaborate standarde de competență, pentru a asigura că aceste servicii sunt de bună calitate și nu vor dăuna persoanelor care le solicită.

Prin această lege, psihologii/-ele din R. Moldova obțin posibilitatea să se integreze în comunitatea europeană a psihologilor, pentru că noi am aliniat această lege la standardele europene.”

2. Cum va proteja această lege drepturile și interesele pacienților/-telor?

„În primul rând, o persoană care va căuta un serviciu psihologic, va fi sigură că atunci când merge la un cabinet, specialistul/-a posedă o licență de activitate în acest domeniu iar competențele sale au fost validate de un organ abilitat cu competențe legale, cum ar fi Colegiul Național al Psihologilor. Ceea ce observăm astăzi, este că au apărut foarte multe cabinete de psihologie, foarte multe persoane care prestează servicii de asistență psihologică, dar nu întotdeauna cunoaștem dacă au o pregătire necesară pentru a presta acel serviciu. Nu avem niciun cadru legal care să prevadă cine trebuie să verifice competența profesională a acestui/acestei specialist/-e. După ce va intra în vigoare legea, toți/toate psihologii/-ele care activează în sectorul liber-profesionist vor trece prin acreditarea Colegiului Național al Psihologilor. Dacă cei care activează la moment în sectorul privat cu drept de liberă practică vor dori să-și continue activitatea, va fi necesar să se conformeze prevederilor acestei legi și să treacă printr-un proces de validare a competențelor profesionale, necesare pentru prestarea unui anumit tip de asistență psihologică.”

3. În ce mod considerați că înființarea Colegiului Național al Psihologilor va consolida profesia și va asigura respectarea unor standarde etice și profesionale ridicate?

„Legea prevede crearea unui Colegiu al Psihologilor, care este autoritatea competentă în reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog/-ă. În atribuțiile acestuia se va include și partea de atestare, suspendare și retragere a dreptului de liberă practică. Cei/cele care nu se vor conforma acestor prevederi, își vor desfășura activitatea în mod ilegal și riscă să-și piardă dreptul de a exercita activitatea de psiholog/-ă de liberă practică.

În cadrul acestei structuri, vor exista mai multe comisii speciale cu atribuții pe un anumit domeniu. De exemplu, Comisia de Etică și Deontologie va examina toate contestațiile depuse atât de persoanele care beneficiază de serviciile de asistență psihologică, cât și de membrii/-ele Colegiului, privind anumite abateri de la normele de etică în activitatea specialiștilor/-stelor.

Va fi creată Comisia de Metodologie, care va aviza metodele, tehnicile de evaluare în activitatea de asistență psihologică, precum și programe de formare profesională în domeniul psihologiei. La fel, vor fi comisii de specialitate, pentru mai multe direcții de specializare în psihologie, ce vor evalua gradul de pregătire a specialistului/-ei pentru prestarea unui anumit serviciu de asistență psihologică. De exemplu, avem situația în care un părinte observă că, copilul nu însușește atât de repede și nu posedă anumite competențe specifice vârstei sale. Părintele suspectează o dificultate cu care se confruntă copilul și vrea să vadă dacă tempoul de dezvoltare al copilului corespunde cu criteriile generale specifice vârstei. Acesta s-ar putea adresa unui/unei psiholog/-e specializat/-ă în domeniul dezvoltării competențelor intelectuale și emoționale. Acesta este un anumit tip de serviciu și trebuie să ai pregătire specială în acest domeniu. În situația în care persoana este victimă a violenței și a suferit o traumă, are nevoie de un/o specialist/-ă psiholog/-ă cu pregătire specială în domeniul traumei.

Vreau să fac o paralelă cu medicina, noi avem medici/-e în general, dar fiecare are o anumită specializare: avem medic/-ă cardiolog/-ă și medic/-ă pediatru/-ă, niciodată medicul/-a pediatru/-ă nu va trata bolile de inimă și invers. Așa e și în psihologie, există foarte multe specializări, domenii pe care trebuie să le studiezi, astfel ca să poți ajuta un om, care are o anumită problemă.”

4. În ce mod această lege va asigura protecția și susținerea femeilor, în special a celor din grupuri subreprezentate sau care trec prin situații de criză, garantând că ele primesc asistență psihologică de calitate, sensibilă la gen și adaptată nevoilor lor specifice?

„În acest sens, pot să spun că legea protejează toți/toate beneficiarii/-ele. În funcție de problema pe care o are persoana, se va adresa unui/unei anumit/-e specialist/-e. Dacă e să vorbim despre femei, care au suferit forme de violență și au nevoie de ajutor, ele vor avea mai multă claritate, știind că există specialiști/-ste în psihologie cu pregătire specială pentru a sprijini victimele violenței.

Orice persoană, indiferent de vârstă, gen sau situație socială, poate să se confrunte cu anumite forme de violență. Este important ca să existe specialiști/-ste psihologi/-e care să dețină pregătirea necesară pentru a răspunde nevoilor de asistență psihologică a victimelor.

5. Cum va influența această lege percepția publicului larg asupra importanței și rolului serviciilor psihologice în societate?

„După perioada de pandemie, tot mai mulți oameni caută servicii psihologice, tot mai mulți oameni înțeleg că psihicul, la fel, se îmbolnăvește și are nevoie de ajutor pentru a se trata. Atunci când persoana nu se poate ajuta singură pe sine, ea are nevoie să meargă la un/o specialist/-ă. În acest sens, în R. Moldova lucrurile s-au schimbat, în ultimii ani și oamenii se adresează tot mai frecvent la psihologi/-e. Totodată, există încă foarte multe stereotipuri despre gravitatea problemelor de natură psihologică și necesitatea adresării la specialiștii/-stele în psihologie. În procesul de elaborare și implementare a legii, ne propunem să desfășurăm o campanie amplă de informare a publicului larg privind activitatea de psiholog/-ă, situațiile în care solicităm servicii de asistență psihologică, modul în care identificăm un/o specialist/-ă, etc.

Elaborarea legii și campania de informare va acționa benefic asupra aspectelor de percepție, ce apar pe motiv că oamenii nu sunt suficient de informați și din cauza că psihologii/-ele activează fără reglementări clare în domeniu. Totodată, vom reduce riscul de a accesa servicii de asistență psihologică necalitativă.”

Prin urmare, adoptarea și punerea în aplicare a Legii privind reglementarea activității de psiholog, va reprezenta o nouă etapă în ceea ce privește consolidarea și reglementarea serviciilor psihologice în Republica Moldova, promovând standarde înalte de calitate și siguranță. Totodată, legea va contribui la educarea și informarea publicului, creând un climat favorabil pentru dezvoltarea unei societăți în care accesul la serviciile psihologice reprezintă o necesitate recunoscută și susținută de fiecare.

În ultimii ani, UN Women, cu sprijinul financiar al Suediei, a susținut procesul de elaborare a proiectului de lege privind reglementarea activității de psiholog, ca parte a eforturilor comune de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și violenței în familie, contribuind totodată, la îmbunătățirea serviciilor disponibile în acest domeniu.

Liliana Grosu este deputată în Parlamentul Republicii Moldova din 11 Iulie 2021, vicepreședinta Comisiei parlamentare „Comisia protecție socială, sănătate și familie". Originară din Cahul, și-a făcut studiile în psihologie și a practicat aceasta specialitate timp de 26 ani în instituțiile școlare. Din 1998 începe să predea disciplina școlară Educația civică, iar din 2014, timp de șase ani, a activat în calitate de intervievatoare la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii. Mai exact, a audiat în condiții speciale minorii/-ele, victime sau martori/-e ai unor infracțiuni penale.