Diana Crudu: Dacă femeile mâine refuză să mai iasă la cules, la legat via, la muls, paralizează întreaga agricultură din Republica Moldova

Aproape peste tot în lume, imaginea prevalentă în agricultură este cea a femeilor. Conform rapoartelor globale publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), majoritatea femeilor implicate direct în mediul economic din țările în curs de dezvoltare, muncesc în domeniul agricol. Cu toate acestea, chiar dacă femeile reprezintă majoritatea, la nivel global, acestea se confruntă cu obstacole sistemice în bază de gen care le limitează posibilitățile de a-și dezvolta afaceri proprii și le dezavantajează în comparație cu bărbații.

Data: Vineri, 25 iunie 2021

Diana Crudu. Credit: Arhiva personală.

În Republica Moldova, femeile din mediul rural sunt unul dintre grupurile cele mai afectate de inegalități în domeniul economic. Conform unui studiu național efectuat în 2016, femeile sunt cele mai susceptibile la schimbările în mediul economic și social și sunt direct influențate de inegalitățile sistemice care favorizează bărbații. Cu toate acestea, ele demonstrează reziliență și ambiție pentru a avansa egalitatea de gen și a lupta pentru crearea unui mediu economic prosper atât pentru fete și femei, cât și pentru restul cetățenilor din țară. Una dintre aceste femei este Diana Crudu.

Antreprenoarea a hotărât să se întoarcă în Republica Moldova după ce și-a făcut studiile peste hotarele țării în România, Olanda și apoi Statele Unite. Decizia de a reveni a fost influențată de câțiva factori, printre care și interesul de a se implica în afacerea de familie condusă de părinții săi. Fiind specialistă în domeniul economic, ea a hotărât să își mai ia un angajament important și să muncească împreună cu mama sa în plantația de viță devie deținută de părinți: „Mă ofeream să o ajut pe mama cu ce mă pricep:la cules, la legat, toate procesele la care erau nemijlocit implicate femeile (...) Din 1940 în familia noastră nu s-a născut niciun bărbat, toți au venit în familie prin căsătorii. Eu am știut că la 18 ani trebuie să îmi iau permisul pentru că dacă trebuie să fiu pe tractor, dacă trebuie să învățăm compoziția chimică a stropiturilor, deși noi habar nu aveam cum se face asta, o să învățăm chiar dacă o să facem greșeli”, spune Diana.

Atunci când piața locală din Republica Moldova devenise suprasaturată de producția de struguri, Diana a reexaminat situația în care se află femeile antreprenoare din mediul agricol, dar și necesitățile acestora. „Marea mea frustrare e că deși mama reușea să producă struguri frumoși, calitativi, la un moment dat piața s-a suprasaturat. Strugurii care pe piața europeană costau 1 euro, noi în vindeam cu 5-6 lei (0.2 - 0.3 euro)”, a menționat femeia.

Această situație a durat, iar, în 2018, Diana a hotărât să îndemne oamenii să cumpere mai multe fructe pentru a demonstra solidaritate față de lucrătoarele și lucrătorii din domeniul agricol.

„Ce m-a bucurat e că oamenii s-au mobilizat și în 3 săptămâni doar de la mine au cumpărat 60 de tone de struguri. În sfârșit am văzut-o pe mama cum după câteva luni de nesomn , a dormit. Însă, femeile își fac loc foarte greu pe piața agricolă din Republica Moldova, ele duc greul în acest domeniu. Mai mult de 50% din lucrătorii din agricultură din țară sunt femei. Dacă ele mâine refuză să mai iasă la cules, la legat, la muls, paralizează întreaga agricultură din Republica Moldova”, a mai spus Diana Crudu.

Doina Grati, antreprenoare, deținătoarea unei livezi de prune. Credit: agroexpert.md

Pentru a crea o balanță egală dintre femei și bărbați în mediul agricol, Diana mobilizează mai multe femei să devină active, să se implice în poziții de conducere și să împartă munca domestică, cu partenerii lor. Așa cum majoritatea persoanelor care sunt nemijlocit deținătoare de businessuri sunt bărbați, Diana consideră că e foarte important ca tot mai multe femei să înțeleagă că pot obține susținere prin crearea de grupuri de inițiativă și de susținere pentru a deschide și dezvolta afaceri acasă. Acest lucru se întâmplă și prin organizarea de târguri și evenimente unde femeile antreprenoare au prioritate. „La primul eveniment am fost 8 persoane, dintre care 7 femei și un bărbat. Lumea nu prea ne da șanse că o să avem succes cu acest eveniment, însă eu am crezut că oamenii vor fi simpatizanți față de producătorii locali. Am făcut evenimente și în Chișinău, în centrul orașului, unde, în 2019, am organizat un târg de daruri dulci unde au participat femei antreprenoare. După care am avut evenimente unde am ajutat producătorii de pomușoare să vândă tone și tone de pomușoare și să nu arunce nimic”, a mai menționat femeia.

Liza Mamaliga, apicultoare. Participantă în cadrul programului de antreprenoriat social „Dulce Plai”. Credit: Madein.md

În martie 2021, Diana Crudu împreună cu alte femei antreprenoare, au reușit să organizeze un târg cu participarea a 75 de persoane. Târgul a fost organizat cu respectarea măsurilor de siguranță și de distanțare socială, echipaje de poliție fiind prezente pentru a monitoriza o bună desfășurare a evenimentului în contextul pandemiei. Femeia spune „Am reușit să ne adunăm peste 75 de producători locali dintre care 95% au fost femei. Mai mult, am obținut 15 mii de lei de la Federația fermierilor și am reușit să creăm un catalog al femeilor producătoare. Nu e cea mai mare victorie, dar eu cred în efectul picăturii chinezești. Dacă azi o să fac un lucru bun, poate asta o să inspire pe cineva și mâine o să facă în localitatea lui un lucru bun”.

În final, experiența acumulată în urma muncii pe care Diana o depune pentru a organiza aceste evenimente, a făcut-o să constate un factor important care îngreunează dezvoltarea businessurilor agricole din teritoriu conduse de femei. Și anume lipsa unei educații digitale, care este importantă mai cu seamă în contextul unei lumi afectate de pandemie. „Ce am observat e că persoanele din regiune nu înțeleg încă atât de bine cum funcționează instrumentele digitale care ar putea să îi ajute să își promoveze produsele. E nevoie de educație în acest sens. Cum să îți promovezi produsul. Asta le lipsește multor afaceri mici conduse de femeile din Republica Moldova. Eu, cel puțin, încerc să ajut cât pot”, a menționat antreprenoarea.

Svetlana Nițoreanu, antreprenoare, deținătoarea unei afaceri cu aluni. Sursa foto: EcoLocal

În luna martie 2021, UN Women a celebrat femeile lidere din comunitățile lor și femeile care reușesc să încurajeze o creștere exponențială a implicării altor femei în viața socială, economică și politică. Acest lucru a avut loc în contextul Zilei Internaționale a Femeilor din 2021 care a avut tematica „Femei în leadership: Atingerea unui viitor egal într-o lume influențată de COVID-19”, și a celebrat eforturile imense ale fetelor și femeilor din toată lumea pe timp de pandemie.