(Infografice) Barometrul de Gen „Cum participă femeile şi bărbații în politică şi în procesele decizionale” a fost lansat
Data:
Cum participă femeile şi bărbații în politică și care sunt percepțiile societății în legătură cu relațiile dintre bărbați și femei? Acestea sunt doar câteva dintre temele abordate astăzi, 30 mai, în cadrul evenimentului de lansare a cercetării „Barometrul de Gen”. Primul studiu comprehensiv de acest gen a fost lansat în 2006, iar acum, la zece ani distanță, își propune să ofere o perspectivă despre cum implicarea femeilor şi bărbaților în politică şi în procesele decizionale s-a schimbat sau nu în ultimul deceniu și care este nivelul de acceptare al valorilor de gen în R. Moldova.
Asya Varbanova, coordonatoare de programe UN Women Moldova (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), și-a exprimat recunoștința că, după un proces îndelungat și anevoios, studiul a fost lansat, grație muncii partenerilor din societatea civilă și susținerii Guvernului Suediei. „Este primul studiu, o premieră chiar pentru R. Moldova, care cartografiază parcursul femeilor și bărbaților de la candidați la alegerea lor în funcții decizionale și provocările cu care se confruntă atât femeile, cât și bărbații în politică. De asemenea, în acest studiu putem observa cum s-au schimbat stereotipurile de gen în ultimii 10 ani. Și deși este un progres vizavi de stereotipurile de gen, cercetarea arată că femeile întâmpină mai multe provocări în accederea lor în politică. Prin urmare, Barometrul confirmă faptul că mai avem de muncit mult în promovarea egalității de gen atât în societate, în general, cât și în politică, în particular”, a declarat Asya Varbanova.
Lilia Pascal, șefa Direcţiei politici de asigurare a egalităţii între femei și bărbați, din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), a adus sincere mulțumiri organizatorilor acestui eveniment. „Acest studiu este extrem de necesar, pentru a putea elabora politici sensibile la dimensiunea de gen. Asemenea analize ne oferă posibilitatea de a pătrunde în esența problemelor ce țin de egalitate de gen și pentru a reflecta lacunele majore de gen în politicile noastre”, a precizat Lilia Pascal.
Cifrele arată că aproximativ 2 din 10 respondenți indică o lipsă a stereotipurilor de gen în R. Moldova. Aproape 58,3% din respondenți împărtășesc, cel puțin, unul din stereotipurile de gen - fie că sunt de acord că este mai mult responsabilitatea bărbaților de a aduce bani în casă sau că deciziile trebuie luate preponderent de un singur gen - , iar 21,2% din respondenți susţin ambele stereotipuri de gen.
„În ultimii zece ani, percepțiile cu privire la rolurile tradiționale de gen nu s-au îmbunătățit semnificativ. Rezultatele sondajului de opinie arată că în anul 2016, 64% din respondenți erau de acord cu afirmația că responsabilitatea bărbatului este de a aduce bani acasă, iar a femeii de a avea grijă de familie și gospodărie, cu 3 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2006”, a punctat Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).
De cealaltă parte, percepțiile cu privire la participarea femeilor în politică și procesul decizional au evoluat pregnant. Întrebați dacă în administrația publică, politică sau locul de muncă este de preferat să conducă bărbatul, femeia sau genul nu contează, aproximativ 72% din respondenți au ales ultima opțiune în 2016, cu 11 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2006.
Cu privire la implicarea bărbaților și femeilor în politică, cercetarea arată că cu cât funcția politică este mai importantă, cu atât crește preferința respondenților pentru un bărbat. Aproximativ 10,8% din respondenți afirmă că pentru funcția de președinte al Comitetului de părinți la școală ar prefera un bărbat, în timp ce 31,6% ar opta pentru o femeie. În funcția de director de școală, 17,8% respondenţi ar da întâietate unui bărbat, iar 23,5% – unei femei. Funcția de primar este asociată preponderent cu genul masculin (33,2% optează pentru un bărbat și doar 11,7% ar accepta o femeie). Cel mai mare decalaj a înregistrat opţiunea pentru funcţia de președinte al țării – 40,5% din respondenţi ar prefera un bărbat în fruntea statului și doar 7,6% – o femeie.
Concluziile formulate în Barometrul de Gen sunt bazate pe realizarea a trei cercetări în care au fost vizaţi alegători, candidaţi și aleși locali, femei și bărbaţi. În primul rând, Barometrul de Gen a implicat chestionarea populaţiei generale din RM prin intermediul unui sondaj naţional reprezentativ, pe un eșantion de 1115 persoane, în vârsta de 18+ ani. A doua componentă a Barometrului de Gen a presupus chestionarea candidaţilor/candidatelor la alegerile generale locale în iunie 2015. Aceasta a contribuit la clarificarea provocărilor specifice ale campaniei electorale și activităţii de partid pentru femei și bărbaţi. A treia componentă a studiului a vizat elementele specifice în activitatea femeilor și bărbaţilor, aleși locali.
Cercetarea a fost realizată de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, în cadrul programului ONU „Femeile în Politică”. Programul este implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundația Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu susținerea financiară a Guvernului Suediei.