Femeile în serviciul păcii: Căpitanul Parascovia Vacaru, despre progresele și provocările celor 25 de ani de la adoptarea Rezoluției 1325 a ONU

Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea (FPS), un document care a schimbat modul în care lumea privește rolul femeilor în domeniul păcii și securității.

Adoptată, în unanimitate, pe 31 octombrie 2000, Rezoluția a recunoscut impactul disproporționat al conflictelor asupra femeilor și a pledat pentru participarea lor deplină și egală în prevenirea conflictelor, procesele de pace și reconstrucția post-conflict.

Începând cu 2018, Republica Moldova implementează Agenda FPS prin două Planuri Naționale de Acțiune consecutive, sporind participarea femeilor în instituțiile de securitate și apărare, precum și în procesele de consolidare a păcii. Aceste eforturi au fost însoțite de reforme importante care promovează egalitatea de șanse, recunoașterea meritelor și condiții mai echitabile pentru femeile în uniformă.

Astăzi, femeile reprezintă peste 21% din efectivul Armatei Naționale, depășind media de 13% înregistrată în cadrul forțelor armate occidentale. Din totalul femeilor militare, 37% dețin funcții de comandă, însă la nivel de conducere decizională doar 2% sunt femei.

Progresele înregistrate sunt recunoscute și de rapoartele internaționale. În 2025 Moldova s-a clasat pe locul 36 în Indicele Global al Femeilor, Păcii și Securității, urcând 17 poziții față de evaluarea precedentă.

Printre femeile care sunt parte a acestor transformări se numără și Căpitanul Parascovia Vacaru, ofițeră în cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”. Originară dintr-o suburbie a capitalei, Parascovia și-a descoperit vocația pentru armată încă din adolescență.

„Am ales această profesie pentru că m-a atras disciplina, ordinea și spiritul de echipă. Armata te formează, îți oferă o direcție și un sens”, spune ea.

După absolvirea liceului, a fost admisă la Academia Militară „Alexandru cel Bun”, unde a urmat specializarea Artilerie și Administrație Publică. A fost una dintre puținele femei din generația sa, într-un mediu care, până nu demult, era perceput ca fiind exclusiv masculin.

„Provocarea cea mai mare a fost să fiu departe de familie și să mă adaptez unei lumi complet diferite de cea civilă, dar am învățat să transform fiecare provocare în motivație”, povestește ofițera Vacaru.

După absolvire, în 2018, a fost repartizată în Brigada 2 Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare”, unde a deținut funcția de comandantă de pluton. Doi ani mai târziu, a fost transferată la Academia Militară, iar din 2021 este șefă a Serviciului Echipament.

Un moment de cotitură în cariera sa a fost participarea, în 2024, la o misiune internațională de menținere a păcii în Kosovo, sub egida NATO. Timp de șase luni, Parascovia Vacaru a făcut parte din contingentul moldovenesc, participând la patrularea zonelor de risc și la protejarea obiectivelor strategice.

„Deși am fost plecată jumătate de an, am reușit să rămânem aproape. Comunicarea și încrederea sunt cheia, la fel ca în orice echipă”, spune ea, referindu-se la soțul ei, civil.

„În misiune nu contează dacă ești bărbat sau femeie, deoarece atât atribuțiile, cât și riscurile sunt aceleași, prin urmare, am fost tratate de la egal la egal.”

Progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea Agendei FPS se datorează atât reformelor instituționale, cât și implicării directe a femeilor ca Parascovia Vacaru.

În ultimii ani au fost adoptate măsuri precum introducerea concediului de paternitate; includerea perioadei concediului pentru îngrijirea copilului în vechimea calendaristică în serviciul militar; adaptarea uniformelor militare la corpul feminin; proiecte de infrastructură care corespund nevoilor ambelor sexe; standarde diferențiate de pregătire fizică pentru a îmbunătăți ratele de promovare în rândul femeilor; și regulamente interne pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale, cu sprijinul UN Women.

UN Women sprijină, de asemenea, asociațiile femeilor din armată, poliție și procuratură, care joacă un rol crucial în schimbarea mentalităților și în consolidarea leadershipului feminin. Totuși, persistă provocări precum stereotipurile de gen, infrastructura inadecvată și politici restrictive.

„În 2012, abia începusem să avem prima promoție de fete la Academie, iar peste ani, am ajuns să avem zeci de cursante. Mai mult de atât, avem femei comandant de pluton și companie. Este o schimbare reală, o dovadă că putem merge umăr la umăr cu bărbații”, spune Parascovia Vacaru.

Potrivit datelor furnizate de Academia Militară, în 2024, Colegiul Militar a atras 13 cursante, iar în anul 2025, numărul acestora a ajuns la 23.

Privind spre viitor, Parascovia își dorește să contribuie la formarea noii generații de lidere și să inspire alte tinere să urmeze același drum.

„Orice persoană care își dorește această profesie trebuie să aibă voință și un vis. Visul să-l transforme în dorință, dorința în scop, iar scopul – în realizare.”

Istoria Parascoviei Vacaru reflectă spiritul Rezoluției 1325: femeile nu sunt doar beneficiare ale păcii, ci participante active la construirea și apărarea ei. La 25 de ani de la adoptarea acestei rezoluții, Republica Moldova arată că prin leadership feminin și parteneriate strategice, pacea devine mai incluzivă și durabilă.