Avocată pentru supraviețuitoarele violenței: „Nicio femeie nu trebuie să sufere în tăcere. Oricine poate primi ajutor și trăi o viață demnă și fără frică”

În Republica Moldova, fenomenul violenței în familie și în bază de gen atinge cote alarmante. În 2024, oficial, aproape o mie de persoane au fost victime ale violenței în familie, dintre care peste 70% au fost femei, potrivit Biroului Național de Statistică cu referire la datele Ministerului Afacerilor Interne. În plus, un studiu al OSCE arată că două din cinci femei (40%) au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani. 

Deși cadrul legislativ s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, barierele în accesul la justiție, dependența financiară față de agresor, stigmatizarea și frica de revictimizare le împiedică pe multe victime să ceară ajutor. La acestea se mai adaugă și faptul că majoritatea, mai exact 60%, avocaților și avocatelor care oferă asistență juridică gratuită sunt concentrați/te în municipiul Chișinău, iar în toată țara sunt doar 21 de apărători/oare specializați/te în acordarea asistenței juridice calificate victimelor infracțiunilor.

Începând din februarie curent, însă, supraviețuitoarele violenței din diferite regiuni ale țării pot beneficia de servicii juridice gratuite, datorită parteneriatului instituit de UN Women cu trei organizații ale societății civile în cadrul proiectului „Sporirea Leadershipului Femeilor pentru Societăți Reziliente și Pașnice”, finanțat de Danemarca.

Printre acestea se numără și Centrul de Resurse pentru Tineri și Femei DACIA din Soroca, unde supraviețuitoarele diferitor forme de violență din regiune pot beneficia de consiliere juridică și reprezentare în instanță în mod gratuit. Aici o găsim și pe Tatiana Vicol-Felișcan, juristă și avocată specializată în domeniul protecției drepturilor omului, cu o vastă experiență în cazurile de violență în familie.

De la studii la Strasbourg, la apărarea drepturilor femeilor și fetelor 

După absolvirea Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova, Tatiana Vicol-Felișcan a decis să aplice la un program de masterat la Institutul de Înalte Studii Europene de la Strasbourg, desfășurat sub egida Curții Europene a Drepturilor Omului. Ulterior, și-a urmat vocația în cadrul organizațiilor neguvernamentale de profil, alăturându-se mai apoi A.O. DACIA, unde activează deja de cinci ani. „Am ales să profesez în domeniul protecției drepturilor omului pentru că îmi doresc să contribui la prevenirea și combaterea violenței în familie și în bază de gen, fenomene care, din păcate, încă persistă în societate. Femeile nu trebuie să sufere în tăcere, deoarece există soluții și persoane care le pot ajuta”, mărturisește avocata.

În cadrul parteneriatului cu UN Women, A.O. DACIA a instituit și o linie telefonică de urgență pentru victimele violenței – 062 000 534, disponibilă 24/7. „De la lansarea proiectului, am primit circa 100 de apeluri, inclusiv noaptea”, subliniază Tatiana Vicol-Felișcan, care și-a asumat preluarea apelurilor și oferirea consultațiilor juridice pentru femeile și fetele aflate în situații de risc. 

Barierele care mențin victimele captive

Accesul la justiție rămâne o provocare. Multe femei nu recunosc formele subtile de abuz, precum violența psihologică sau economică, iar altele se tem de reacția comunității. Vulnerabilitatea femeilor afectate de violență este și mai acută în mediul rural, din cauza lipsei informației și a transportului, dar și a stereotipurilor adânc înrădăcinate care contribuie la normalizarea violenței. „Am avut cazuri în care femei din comunitatea romă au renunțat la plângere sub presiunea familiei. De asemenea, am întâlnit și femei care, neavând alternative economice, s-au întors la agresori”, povestește Tatiana.

„Tocmai din acest motiv, femeile cu vulnerabilități multiple, cum ar fi cele cu dizabilități, din comunități marginalizate sau cu o stare materială precară, au nevoie de acces rapid la consiliere juridică gratuită, adăposturi confidențiale și sprijin psihologic pentru a depăși traumele prin care au trecut”, adaugă aceasta. 

Pedepsirea violenței digitale și extinderea măsurilor de protecție - o rază de speranță pentru victime

„Violența psihologică este cea mai răspândită și, totodată, cea mai puțin recunoscută formă de abuz. Ea afectează profund stima de sine și echilibrul emoțional al femeilor”, afirmă avocata. Tot mai frecvent, aceasta merge mână în mână cu violența digitală, prin intimidări, șantaj sau publicarea fără consimțământ a conținutului intim, explică aceasta. 

Deși poliția și procuratura investighează astfel de cazuri, lipsa probelor reprezintă un obstacol, potrivit avocatei. „Totuși, rapoartele de evaluare psihologică și modificările legislative recente, care sancționează violența digitală, aduc mai multă speranță.”

Amintim că, în vara acestui an, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o serie de modificări legislative menite să sancționeze o serie de acte de violență în bază de gen, inclusiv cele comise prin intermediul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor electronice. Astfel, urmărirea fizică și online a unei persoane într-un mod care o determină să se teamă pentru siguranța sa sau a persoanelor apropriate, încercările repetate de a contacta victima prin orice mijloace sau răspândirea neconsimțită a informațiilor sau imaginilor intime se vor pedepsi cu amenzi de până la 37.500 lei, până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 2 ani. În cazul în care victima este membru/ă de familie, amenda poate ajunge până la 50.000 lei sau poate fi stabilită o pedeapsă care prevede muncă neremunerată de până la 240 ore sau până la 3 ani de închisoare.

Totodată, avocata salută modificările legislative prin care durata ordonanței de protecție a fost extinsă de la trei la șase luni. „Pentru supraviețuitoare, această perioadă este vitală, deoarece au mai mult timp pentru a se reface emoțional, pentru a găsi un loc de muncă și pentru a-și construi o viață independentă, departe de agresor”, spune ea.

Ordonanța de protecție este un act legal emis de judecător, prin care se aplică măsuri de protecție a victimei pentru o perioadă determinată în caz de violență în familie sau altă formă de hărțuire, asigurând siguranța acesteia. Poate fi solicitată direct de victimă, prin avocat/ă, sau, în cazuri excepționale, de organele de poliție, asistența socială sau de procuror/ă, fiind eliberată rapid, în termen de 24 de ore de la primirea cererii. 

Totuși, subliniază aceasta, soluționarea cazurilor de violență în familie parcurge o cale anevoioasă. Procedurile penale și contravenționale sunt deseori tergiversate, iar unele victime renunță din lipsă de încredere. „Am avut cazuri în care femeile au ales doar divorțul, fără să depună plângere penală, de teamă că sistemul nu le va proteja suficient,” explică avocata.

În acest context, instruirea continuă a reprezentanților/telor sistemului de poliție, procuraturii și celui judecătoresc este esențială pentru a răspunde prompt și cu empatie cazurilor de violență, este de părere Tatiana Vicol-Felișcan. „Victimele trebuie să simtă că sunt ascultate și protejate, nu judecate,” punctează apărătoarea. Totodată, extinderea utilizării sistemului de videoconferință în procesele de judecată ar putea reduce întârzierile și ar proteja victimele de confruntarea directă cu agresorii, cel din urmă numărându-se printre cele mai frecvente motive de renunțare la plângeri. 

Schimbarea începe cu educația timpurie și iubirea față de sine

Pentru Tatiana Vicol-Felișcan, educația de la vârste fragede este crucială pentru a eradica fenomenul violenței. „Copiii trebuie să învețe de la grădiniță ce înseamnă respectul și consimțământul.”

Totodată, avocata le îndeamnă pe femei să aibă curaj și încredere pentru a rupe cercul violenței. „Dragi femei, fiți puternice. Nu sunteți singure. Există programe, organizații și oameni gata să vă sprijine. Iubiți-vă și nu acceptați violența sub nicio formă. Viața este frumoasă și merită trăită în demnitate și siguranță”, transmite avocata.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Sporirea Leadershipului Femeilor pentru Societăți Reziliente și Pașnice”, implementat de UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Guvernului Danemarcei.