Majoritatea respondenților Barometrului Școlar 2026 declară un nivel ridicat de susținere a egalității de gen

Egalitatea de gen în educație este recunoscută ca un aspect important de către elevi, părinți și cadre didactice. Totodată, datele arată că stereotipurile de gen continuă să influențeze percepțiile și experiențele din școli, evidențiind diferențe dintre atitudinile exprimate și practicile din viața școlară de zi cu zi. Aceste constatări reies din Barometrul Școlar 2026, un instrument național care analizează mai multe dimensiuni ale vieții școlare, inclusiv egalitatea de gen. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul conferinței „Barometrul Școlar 2026: Dialog pentru educație”, la care au participat cadrele didactice, elevi și eleve, reprezentanți și reprezentante ai instituțiilor publice și ai partenerilor de dezvoltare.  

Barometrul Școlar a fost desfășurat la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării, cu sprijinul UNICEF, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, UNFPA, UN Women și PNUD, și finanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Regatul Unit. 

„Pentru noi, la Ministerul Educației și Cercetării, Barometrul Școlar este mai mult decât un studiu - ne arată clar unde sistemul funcționează bine și unde trebuie să intervenim cu mai multă fermitate. Faptul că majoritatea elevilor și părinților au încredere în școala lor ne încurajează, dar datele privind manualele, integritatea, frecvența cazurilor de bullying în școli sau incluziunea copiilor cu dizabilități ne obligă să accelerăm reformele. Vom continua să investim în manuale de calitate, infrastructură modernă și mecanisme transparente, pentru ca fiecare copil din țara noastră să învețe într-un mediu sigur, echitabil și orientat spre performanță”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în deschiderea evenimentului. 

„Egalitatea de gen în școli este mai mult decât politici și acces egal. Chiar dacă fetele și băieții încep școala în condiții egale, normele și stereotipurile sociale continuă să influențeze programa școlară și practicile de predare, afectând încrederea, alegerile și oportunitățile elevilor. Responsabilitatea de a asigura egalitatea de gen în cultura școlară, metodele de predare și programa școlară este una comună. Prin urmare, școlile trebuie să integreze în mod sistematic egalitatea de gen în educație, astfel încât fetele și băieții să fie considerați și încurajați în mod egal să conducă, să inoveze și să participe în toate domeniile de învățare”, a afirmat Dominika Stojanoska, Reprezentanta de Țară UN Women în Republica Moldova. 

Datele arată că majoritatea respondenților declară un nivel ridicat de susținere a egalității de gen. La afirmațiile pozitive privind egalitatea, scorul mediu este de 3,5 din 4, ceea ce indică o acceptare înaltă a principiului drepturilor și oportunităților egale.  

Cu toate acestea, stereotipurile de gen rămân prezente într-o proporție semnificativă. Fiecare al doilea elev consideră că băiatul trebuie să plătească mereu într-o relație, iar aproximativ o treime dintre elevi sunt de acord atât cu stereotipul că băieții iau decizii mai bine, cât și cu ideea că bărbatul trebuie să aibă ultimul cuvânt în familie. Totodată în medie, fiecare al patrulea respondent consideră normală verificarea telefonului partenerului fără permisiune, iar 22% dintre elevi susțin că doar bărbații ar trebui să lucreze pentru a întreține familia.  

În ceea ce privește independența și accesul egal, cel puțin 7 din 10 studenți, 8 din 10 părinți și 9 din 10 profesori și directori susțin dreptul fetelor de a lucra după căsătorie, iar 82% consideră că fetele pot avea aceleași profesii ca băieții. Totuși, sprijinul este mai moderat când vine vorba despre schimbări concrete în conținutul educațional: 70% dintre respondenți ar dori mai multe exemple de femei lidere în lecții, însă doar 58% dintre elevi susțin această inițiativă. 

La nivel familial, 7 din 10 elevi și părinți afirmă că egalitatea de gen este respectată în familiile lor. Jumătate dintre elevi și 69% dintre părinți declară că deciziile importante sunt luate în mod egal de ambii părinți, iar doar 4–6% consideră că egalitatea este puțin sau deloc respectată. 

În mediul școlar, percepțiile sunt mai nuanțate. Doar 45% dintre elevi afirmă că în sala de clasă se discută despre egalitatea de gen, comparativ cu 79% dintre profesori și 95% dintre directori. Deși 70% dintre elevi consideră că profesorii tratează egal fetele și băieții, 62% cred că băieții sunt prioritizați la activitățile sportive. În general, elevii percep existența stereotipurilor într-o măsură mai mare decât adulții, ceea ce indică un posibil decalaj între percepția cadrelor didactice și experiența elevilor. 

În ceea ce privește activitățile extracurriculare, cel puțin jumătate dintre elevi confirmă organizarea unor inițiative dedicate promovării egalității de gen, iar 3 din 4 au participat la cel puțin una dintre acestea. Participarea este mai frecventă în rândul fetelor, al elevilor din mediul rural și din școlile cu predare în limba română. 

În acest context, UN Women contribuie la promovarea egalității de gen în educație prin inițiative care vizează participarea fetelor la STEAM, implicarea băieților ca aliați și agenți ai schimbării și promovarea relațiilor sănătoase și prietenoase în mediul școlar.   

„UN Women implementează inițiative care răspund atât necesității de a crea în școli mecanisme pentru cultivarea relațiilor sănătoase între fete și băieți, cât și dorinței elevilor și elevelor de a învăța prin metode interactive. Egalitatea de gen nu este doar despre femei și fete, ci și despre bărbați și băieți, despre modul în care și ei sunt afectați de stereotipurile și prejudecățile din societate. Rolul școlii este să combată aceste stereotipuri, nu să le perpetueze, valorificând potențialul fiecărui copil și contribuind astfel la construirea unor relații armonioase în comunitate”, a spus Nina Lozinschi, secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen.  

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.