Cel mai recent raport regional UN Women privind accesul femeilor la justiție: Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în consolidarea cadrului legal, însă persistă bariere sistemice

Asigurarea accesului egal al femeilor la justiție este esențială pentru protejarea drepturilor omului, consolidarea statului de drept și promovarea egalității de gen. În contextul în care guvernele și societatea civilă se reunesc la cea de-a 70-a sesiune a Comisiei privind Statutul Femeilor (CSW70), desfășurată în perioada 9–19 martie, raportul regional UN Women privind accesul la justiție în Europa și Asia Centrală oferă o evaluare importantă a progreselor Republicii Moldova și a provocărilor structurale care continuă să împiedice realizarea deplină a drepturilor femeilor. 

Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în alinierea legislației naționale la standardele internaționale, în special la prevederile Convenției de la Istanbul. Aceasta este una dintre puținele din regiune (alături de Georgia și Ucraina) care a adoptat măsuri legislative pentru promovarea egalității de gen și combaterea discriminării, care garantează drepturi egale și interzice discriminarea directă și indirectă. De asemenea, au fost create instituții abilitate să examineze plângerile privind discriminarea. 

Republica Moldova a dezvoltat un cadru legislativ solid și în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și fetelor. În 2007, a fost adoptată Legea privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, iar modificările ulterioare au extins măsurile de protecție pentru supraviețuitoare. 

În 2025, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat modificări ale Codului Penal, incriminând femicidul, căsătoria forțată și violența digitală, răspunzând astfel formelor emergente de violență în bază de gen și consolidând mecanismele de protecție pentru supraviețuitoare, inclusiv prin obligarea instituțiilor din sistemul de justiție să acorde prioritate examinării cazurilor de violență în familie. 

Măsurile instituționale au vizat, de asemenea, îmbunătățirea accesului supraviețuitoarelor la justiție. Legislația Republicii Moldova oferă asistență juridică garantată de stat victimelor violenței domestice și sexuale, permite poliției să emită ordine de restricție de urgență și a consolidat mecanismele de cooperare interinstituțională pentru eficientizarea răspunsului la violență. De asemenea, a fost inaugurat primul Serviciu Regional Integrat pentru Victimele Violenței Sexuale, care oferă asistență medicală, psihologică și juridică, inclusiv femeilor refugiate din Ucraina. 

Planul de acțiuni al Strategiei sectorului justiției include măsuri menite să consolideze drepturile victimelor infracțiunilor sexuale și să extindă specializarea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat pentru grupuri vulnerabile, inclusiv supraviețuitoarele violenței. Cu toate acestea, respectiva Strategie nu integrează perspectiva de gen, nu prevede indicatori dezagregați pe gen sau considerarea drepturilor femeilor la elaborarea sau amendarea cadrului legal și de politici, lăsând neabordate prejudecățile de gen existente în sistemul de justiție. 

Componența sectorului justiției din Republica Moldova reflectă, de asemenea, progrese notabile în direcția atingerii egalității de gen. În 2021, femeile reprezentau 49,2% din corpul de judecători, apropiindu-se de paritate în sistemul judecătoresc. Și în domeniul aplicării legii s-au înregistrat progrese: ponderea femeilor în poliție a crescut de la 20,6% în 2022 la 26,4% în 2024, deși acestea dețin doar 15% dintre funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 

În pofida acestor progrese, femeile continuă să se confrunte cu numeroase obstacole în calea spre justiție. Accesibilitatea financiară rămâne o problemă majoră, întrucât doar 20,9% dintre cetățeni consideră că serviciile instanțelor sunt accesibile din punct de vedere financiar. Deși Legea taxei de stat, intrată în vigoare în ianuarie 2024, prevede scutiri de taxe pentru supraviețuitoarele violenței în familie în anumite cauze, costul ridicat al litigiilor continuă să descurajeze multe femei. 

Această situație este agravată de nivelul limitat de informare privind serviciile disponibile. În 2022, femeile au reprezentat doar 13,5% dintre beneficiarii asistenței juridice garantate de stat. Nivelul redus de educație juridică restrânge, de asemenea, capacitatea femeilor de a-și revendica drepturile. Un sondaj realizat în 2025 arată că doar 56% dintre respondenți știau că femeile pot divorța fără acordul soțului, nivelul de cunoaștere fiind puternic corelat cu venitul, nivelul de educație și mediul de reședință. 

Inegalitatea economică joacă un rol central în determinarea soluțiilor pronunțate. Același sondaj indică faptul că femeile cu venituri mai mici se confruntă mai des cu litigii legate de violența în familie decât persoanele mai înstărite. Această discrepanță se reflectă și în nivelul de încredere în instituții: 40% dintre femeile sărace declară că nu au deloc încredere în sistemul de justiție, comparativ cu doar 12% dintre cele mai înstărite, ceea ce conduce la o frecvență mai mare a disputelor nerezolvate în rândul persoanelor care trăiesc în sărăcie. 

În final, deși progresele legislative sunt evidente, persistă lacune în implementare. Ratele de expediere a dosarelor în instanță și de condamnare pentru infracțiuni de violență în bază de gen rămân reduse, iar coordonarea interinstituțională între poliție și procurori necesită îmbunătățiri suplimentare. De asemenea, legislația penală actuală nu conține prevederi clare privind mutilarea genitală feminină, avortul forțat și sterilizarea forțată. În același timp, deși în cazuri de viol, legislația face acum referire la consimțământ, aceasta continuă să lege în mare măsură lipsa consimțământului de constrângerea fizică sau psihică. 

În contextul în care CSW70 subliniază necesitatea unor sisteme juridice incluzive și echitabile, raportul evidențiază că reforma legislativă din Republica Moldova reprezintă doar începutul. Asigurarea unui acces real la justiție presupune mai mult decât îmbunătățirea cadrului normativ, fiind necesară eliminarea barierelor structurale precum sărăcia, nivelul redus de educație juridică și lipsa de încredere în instituții, factori care împiedică femeile să își exercite drepturile în practică. Eforturile viitoare trebuie să acorde prioritate aplicării efective a legislației existente și inițiativelor menite să asigure că femeile din grupurile vulnerabile pot avea acces la justiție fără a fi marginalizate de statutul lor socio-economic. 

Raportul „Accesul femeilor la justiție în Europa și Asia Centrală” a fost elaborat de Biroul Regional UN Women pentru Europa și Asia Centrală (ECARO), în strânsă colaborare cu birourile de țară UN Women, în contextul pregătirii pentru cea de-a 70-a sesiune a Comisiei privind Statutul Femeilor. Reuniunea din acest an este dedicată asigurării și consolidării accesului la justiție pentru toate femeile și fetele, inclusiv prin promovarea unor sisteme juridice incluzive și echitabile, eliminarea prevederilor, politicilor și practicilor discriminatorii, precum și a barierelor structurale. 

Raportul este disponibil aici: https://shorturl.at/tzAYE.