Sancțiuni mai dure pentru abuzurile împotriva femeilor și fetelor: Modificările care incriminează violența digitală, căsătoria forțată sau femicidul, intrate în vigoare

Urmărirea și hărțuirea online, pedepsite penal 

Pentru prima dată, cadrul legal sancționează penal violența digitală, fenomen care afectează tot mai multe femei și fete, punându-le în pericol siguranța și sănătatea fizică și mintală. În Republica Moldova, mai mult de jumătate dintre femeile (65 %) cu vârsta de peste 18 ani și care sunt active online, s-au confruntat cu o formă de violență digitală de-a lungul vieții.  

Până nu demult, legislația nu recunoștea pe deplin aceste fapte ca infracțiuni. Odată cu intrarea în vigoare a noile amendamente, urmărirea obsesivă, cunoscută și sub denumirea de „stalking” devine infracțiune. De asemenea, noile prevederi vizează și hărțuirea prin utilizarea tehnologiilor informaționale, încercările repetate de a contacta o persoană prin orice mijloace, precum și monitorizarea fizică sau online a locuinței sau a locului de muncă. Toate aceste fapte se vor pedepsi cu amenzi de până la 37.500 lei, până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 2 ani. În cazul în care autorul este membru al familiei, amenda poate ajunge până la 50.000 lei sau poate fi stabilită o pedeapsă care prevede muncă neremunerată de până la 240 ore sau până la 3 ani de închisoare. 

Totodată, modificările operate definesc „datele informatice cu conținut abuziv” ca fiind materiale discriminatorii, sexiste, amenințătoare, obscene sau defăimătoare, oferind astfel o bază juridică clară pentru sancționare. 

În același timp, instanțele de judecată vor putea impune agresorilor interdicții suplimentare, cum ar fi obligația de a elimina din dispozitivul digital și/sau dintr-un sistem informațional datele informatice cu conținut abuziv.  

Dublarea pedepsei pentru hărțuirea sexuală, inclusiv în mediul online 

Amendamentele introduc și sancțiuni mai aspre pentru hărțuirea sexuală, inclusiv cea comisă online. Agresorii riscă amenzi de până la 50.000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau până la patru ani de închisoare, dublu decât era prevăzut anterior. În cazul în care victima este minoră, făptașul riscă până la 7 ani de detenție. 

Incriminarea femicidului și a căsătoriei forțate 

Codul Penal a mai fost completat cu un articol care definește infracțiunea de „femicid” drept actul de violență deosebită împotriva femeilor, comis pe motiv de prejudecată de gen și care a cauzat decesul victimei.  

Un alt element de noutate îl constituie incriminarea căsătoriei forțate. Astfel, forțarea persoanei de a se căsători sau de a se implica într-o relație de concubinaj, precum și de a rămâne în astfel de relații, prin aplicarea violenței sau amenințarea aplicării acesteia, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani sau chiar până la 12 ani, dacă victima este minoră. Aceste amendamente vin să descurajeze acest fenomen, în special în cazul minorilor/relor, urmărind să asigure protecția libertății individuale și a demnității umane. 

Extinderea duratei măsurilor de protecție 

Amendamentele intrate în vigoare presupun și creșterea duratei măsurilor de protecție  în privința supraviețuitoarelor violenței. Astfel, ordinul de restricție de urgență se va elibera pe un termen de 10 zile, excluzând prerogativa organului de poliție de a-l emite pentru mai puține zile. Ordinul de restricție de urgență este emis direct de poliție, imediat ce constată sau bănuiește săvârșirea unui act de violență sau că victima este în pericol. Acest termen îi permite supraviețuitoarei să se afle în siguranță până la obținerea ordonanței de protecție, de către instanța de judecată. 

De asemenea, noile modificări prevăd extinderea ordonanței de protecție de la trei la șase luni, Acest termen poate fi prelungit de instanţă la cererea repetată ca urmare a comiterii faptelor de violenţă în familie sau ca rezultat al nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie. 

Majoritatea măsurilor de protecție dispuse de instanță pot fi aplicate în cazul oricăror forme de violență împotriva femeilor. Printre acestea se numără obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigura securitatea acesteia, excluzând orice contact vizual cu ea sau cu copiii acesteia. De asemenea, se interzice orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea. 

Ordonanța de protecție fi solicitată direct de victimă, prin avocat/ă, sau, în cazuri excepționale, de organele de poliție, asistența socială sau de procuror/ă, fiind eliberată rapid, în termen de 24 de ore de la primirea cererii.  

În același timp, organele de drept au obligația de a informa imediat supraviețuitoarele violenței despre eliberarea sau evadarea agresorilor, cu explicarea măsurilor necesare de protecție.  

Modificările operate mai prevăd ca urmărirea penală și judecarea cauzelor privind violența în familie să se desfășoare în mod prioritar și în regim de urgență. 

Modificările legislative intrate în vigoare sunt rezultatul eforturilor comune ale Parlamentului Republicii Moldova, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), UN Women, UNFPA, Oficiului Consiliului Europei, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și organizațiilor societății civile. 

UN Women Moldova salută intrarea în vigoare a noilor prevederi legislative, menite, pe de o parte, să consolideze protecția împotriva tuturor formelor de violență în bază de gen, dar și să descurajeze fenomenul. Totodată, UN Women subliniază necesitatea intensificării activităților de prevenire a violenței prin instruirea instituțiilor responsabile și desfășurarea unor ample campanii de informare. Ca parte a acestor eforturi, se află în proces de elaborare două programe dedicate. Este vorba despre Programul Național de Prevenire a Violenței și Programul Național de Consolidare a Capacităților Echipelor Multidisciplinare. Primul se axează pe activități educaționale și comunitare menite să reducă incidența violenței, în timp ce al doilea se focusează pe instruirea continuă a echipelor multidisciplinare, în baza unui curriculum acreditat, pentru a interveni eficient, empatic și coordonat în cazurile de violență. Inițiativele au fost lansate de către Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), în parteneriat cu UN Women Moldova și UNICEF Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.   

Un studiu al OSCE a dezvăluit că două din cinci femei (40%) au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani. În același timp, raportul Inspectoratului General al Poliției pentru 2025 indică o creștere cu aproape 50% a adresărilor/sesizărilor privind violența în familie, comparativ cu 2024. Atât în cazul infracțiunilor, cât și al contravențiilor, marea majoritate a victimelor sunt femei. Același raport arată că, în 2025, au fost înregistrate 25 de decese survenite în urma violenței în familie.  

Dacă te confrunți cu o formă de violență, apelează Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008. În caz de pericol, sună la 112.