Media Brunch Plată Egală: De ce femeile lucrează „aproape două luni în plus” pe an, ca să ajungă la același salariu?
Ce înseamnă, în practică, plata egală pentru muncă egală sau pentru muncă de aceeași valoare? Cum pot fi aplicate aceste principii în companii, dincolo de declarații de intenție și angajamente formale? Aceste întrebări au stat în centrul Media Brunch: Plată Egală, un eveniment de dialog și poziționare publică organizat de UN Women Moldova, care a reunit jurnaliști, creatori de conținut, angajatori, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai partenerilor sociali, cu obiectivul de a traduce un subiect complex din punct de vedere legal și economic într-un limbaj accesibil, corect și relevant pentru publicul larg.
Evenimentul a fost moderat de Daniel Vodă, expert asociat în afaceri externe și comunicare strategică în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Discuțiile au pornit de la realitatea statistică din Republica Moldova: în 2024, femeile au câștigat, în medie, cu 16,6% mai puțin decât bărbații, ceea ce înseamnă că au obținut aproximativ 83,4% din venitul mediu al acestora. Tradus simplu, pentru a ajunge la același venit anual, femeile ar avea nevoie de aproape două luni suplimentare de muncă. Salariul mediu brut lunar al femeilor a fost de 12.787,8 lei, comparativ cu 15.335,8 lei în cazul bărbaților, diferența medie fiind de 2.548 de lei. Cele mai mari decalaje se înregistrează în informații și comunicații, finanțe și asigurări, precum și în sănătate și asistență socială. Dincolo de dimensiunea socială, această diferență are și un cost economic: reducerea decalajului cu un punct procentual poate contribui la creșterea PIB-ului cu aproximativ 0,1%.
„Dincolo de dimensiunea de echitate socială, egalitatea salarială este, înainte de toate, un drept al fiecărei persoane angajate. Este și o decizie inteligentă pentru companii, pentru că aduce încredere, stabilitate și performanță, și un pilon pentru dezvoltarea țării, fiindcă o economie nu poate crește sănătos când o parte importantă a forței de muncă este subplătită. Egalitatea salarială înseamnă reguli clare, transparență și respect: aceeași muncă, aceeași plată; munci diferite, dar de valoare egală, plătite corect. Când aceste principii devin practică, câștigă nu doar femeile, ci întreaga societate”, a declarat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women.
Republica Moldova a făcut pași importanți în consolidarea cadrului legal privind transparența salarială, care obligă companiile de dimensiuni medii și mari să raporteze diferențele salariale între femei și bărbați și permite angajaților să solicite informații despre nivelurile de salarizare. Atunci când diferența depășește pragul de 5% și nu există o justificare obiectivă, neutră din punct de vedere al genului, angajatorii au obligația de a lua măsuri de corectare într-un termen rezonabil.
Diferența salarială este alimentată de mai mulți factori care se cumulează în timp: concentrarea femeilor și bărbaților în sectoare diferite, distribuția inegală a muncii de îngrijire neplătite, accesul mai redus al femeilor la poziții de decizie, practici salariale opace și evaluări influențate de stereotipuri, precum și lipsa de date sistematice care să facă diferențele vizibile. Efectele nu sunt doar statistice. Ele se traduc în venituri mai mici pe termen lung, contribuții mai reduse, economii insuficiente și opțiuni limitate, inclusiv în capacitatea de a investi în educație, sănătate sau siguranță personală.
Cezara Nanu, comisară pentru Cercetare și Strategie în Egalitate de Gen, a subliniat că: „Aceste diferențe se acumulează în timp și au un impact direct asupra nivelului de trai, arătând că, pe parcursul unei cariere de 40 de ani, decalajul salarial se poate transforma într-o pierdere cumulativă de aproximativ 1,66 milioane de lei, echivalentul a aproape cinci ani de muncă.”
La rândul său, Alina Andronache, expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic, a atras atenția că: „Diferența salarială nu trebuie tratată ca o temă conjuncturală sau o dispută de opinie.Nu este o opinie. Este o pierdere reală, cuantificabilă, care se traduce în stres financiar, în renunțări tăcute, în decizii amânate: un curs de formare, o locuință, un copil, o plecare dintr-un mediu abuziv, o vizită la medic”
Media Brunch: Plată Egală a reconfirmat că transparența, regulile clare și datele comparabile sunt infrastructură minimă pentru corectarea diferențelor salariale, iar rolul mass-mediei este esențial în a traduce acest subiect într-un limbaj accesibil publicului și în a menține presiunea pentru schimbare reală, nu doar formală.
