Consiliul Consultativ al Femeilor (WAB): Femeile nu sunt doar beneficiare ale păcii, ci și lidere active în construirea acesteia

De peste trei ani, activiste civice și lidere de pe ambele maluri ale Nistrului se reunesc în mod regulat pentru a promova consolidarea încrederii și coeziunea socială. Deși provin din domenii diverse, acestea împărtășesc o misiune comună: integrarea vocilor și viziunilor femeilor, inclusiv ale celor din comunități, în procesul esențial de construire a unei păci durabile în Republica Moldova.

Creat în 2022, Consiliul Consultativ al Femeilor (Women’s Advisory Board – WAB) reunește 14 lidere din societatea civilă, experte în domenii variate, care dețin, prin rotație, președinția Consiliului. Acesta a fost constituit ca răspuns la o întrebare simplă: „Cum pot femeile influența procesele de construire a păcii în Republica Moldova?”. 

Astăzi, membrele WAB informează și oferă recomandări comunității internaționale și decidenților pe subiecte sensibile la dimensiunea de gen – de la documentarea populației și acces la oportunități economice, până la prevenirea violenței împotriva femeilor, precum și impactul, din perspectiva de gen, al crizelor recente, inclusiv criza refugiaților și cea energetică din 2025.

Mandatul WAB pornește de la recunoașterea faptului că pacea este mai incluzivă și mai durabilă atunci când femeile contribuie în aceeași măsură la modelarea viitorului. WAB transformă angajamentele globale asumate prin Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU într-un mecanism informal viabil, capabil să sporească încrederea între cele două maluri ale Nistrului printr-o abordare sensibilă la dimensiunea de gen.

„În pofida progreselor înregistrate în ceea ce privește ajustarea legislației prin prisma promovării egalității de gen, femeile continuă să fie excluse adesea din procesele decizionale și de negociere, acesta fiind considerat, în mod tradițional, un domeniu rezervat bărbaților”, spune Valentina Bodrug-Lungu, Președinta Gender-Centru, care a deținut și funcția de președintă a Consiliului în primul an de activitate. 

Potrivit acesteia, WAB are capacitatea de a complementa eforturile instituțiilor publice în soluționarea diferitor dificultăți cu care se confruntă femeile de pe ambele maluri ale Nistrului, contribuind, totodată, la schimbarea percepțiilor care încă persistă în comunități: „Este important să se conștientizeze că femeile nu sunt doar victime, ci și lidere active și factori de decizie în eforturile de construire a păcii și asigurare a unei securități durabile, atât la nivel comunitar, cât și regional”, punctează Valentina Bodrug-Lungu. 

Totodată, crizele umanitare afectează în mod diferit bărbații și femeile, acestea din urmă fiind mai susceptibile la încălcări ale drepturilor omului, atât în calitate de beneficiare ale asistenței umanitare, cât și ca prestatoare de servicii. Persistența stereotipurilor - precum că femeile ar fi mai slabe și ar trebui să se concentreze pe activități casnice și copii - constituie un alt impediment care limitează implicarea acestora în procesele de pace, mai subliniază experta. 

Discriminarea multiplă continuă să afecteze grupurile subreprezentate

WAB funcționează și ca o platformă prin care problemele ignorate sau insuficient discutate pot fi aduse în atenția factorilor de decizie. Bunăoară, Sofia Răducanu, Președinta Centrului de Informare „Nistru Infolex” evidențiază provocările pe care le întâmpină, inclusiv pe malul stâng al Nistrului, reprezentantele comunității rome: „Femeile rome se confruntă, în continuare, cu o dublă discriminare, atât în bază de gen, cât și din cauza apartenenței etnice. Acest lucru se reflectă în accesul la educație, servicii de sănătate și angajare, dar și în neîncrederea instituțiilor și angajatorilor, precum și în stereotipuri care împiedică integrarea socială deplină.”

Aceasta mai precizează că multe femei întâmpină dificultăți atunci când solicită ajutor medical, social sau juridic din cauza barierelor lingvistice, lipsei de informații și a fricii de a fi blamate. „Rolurile tradiționale de gen și căsătoriile timpurii le restrâng adesea posibilitățile de dezvoltare personală și participare în viața publică”, explică Sofia Răducanu. 

Inegalitatea economică – o barieră majoră pentru participare și coeziune socială

Un alt obstacol identificat de WAB este inegalitatea socio-economică, care limitează participarea publică a femeilor și, implicit, capacitatea comunităților de a se implica în procese de pace.

„Pentru multe femei, lipsa stabilității economice limitează posibilitățile de implicare civică sau de participare la inițiative de pace. Atunci când ești preocupată de obținerea unui venit, de îngrijirea familiei sau de accesul la servicii de bază, participarea publică devine dificilă”, spune Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD). Aceasta atrage atenția că aceste inegalități nu afectează doar femeile, ci întreaga societate, deoarece reduc încrederea și accentuează diviziunile din societate.

Reprezentanta CPD recomandă o inițiativă comună axată pe abilitarea economică a femeilor de pe ambele maluri ale Nistrului, care să includă politici și programe menite să sprijine accesul femeilor la oportunități economice, formare profesională, antreprenoriat și servicii de îngrijire. Astfel de inițiative pot răspunde unor nevoi acute, valabile pe ambele maluri, și, în același timp, pot crea spații de cooperare și încredere între comunități.

Diplomația populară: instrument de coeziune între cele două maluri ale Nistrului

WAB promovează nu doar dialogul instituțional, ci și cooperarea directă între comunități. „Dialogul la nivel înalt, cu implicarea mediatorilor internaționali, este important, dar la fel de importantă este și „diplomația populară”, atunci când locuitorii și locuitoarele de pe ambele maluri participă la viața socială a celorlalți și, prin eforturi comune, înțeleg că problemele, grijile, tradițiile și valorile sunt aceleași”, punctează Marina Iascov, președinta Centrului „Motivația” și președinta actuală a Consiliului. Acest lucru ar putea fi realizat prin diverse activități comune, precum organizarea festivalurilor, competițiilor sportive sau instruiri. De asemenea, aceasta propune activități comune de agrement, precum și acordarea ajutorului reciproc în situații de criză.  

„De-a lungul colaborării noastre ne-a devenit clar că oamenii simpli nu au nimic de împărțit și că obiectivele comune – pacea, bunăstarea și sănătatea – ne unesc dincolo de tot ce ne separă”, subliniază Marina Iascov. 

Pacea durabilă începe cu decizii care iau în calcul realitățile cotidiene

Natalia Covrig, membră WAB, atrage atenția că pacea nu se poate construi doar prin abordări politice sau diplomatice, fără a ține cont de vocea comunităților și a femeilor. „În Moldova, discuțiile despre pace și securitate sunt adesea purtate la nivel politic sau diplomatic, însă mai rar pornesc de la experiențele oamenilor. Atunci când femeile sunt implicate în procesele de pace, agenda devine mai bine ancorată în realitate, incluzând siguranța zilnică, accesul la servicii, educația copiilor, migrația și coeziunea socială”, precizează aceasta.

Aceeași idee este completată și de Sofia Răducanu: „Este important ca opinia femeilor să fie luată în considerare atunci când se iau decizii, mai ales în chestiuni ce țin de egalitate, protecția drepturilor și sprijin în situații dificile.”

În timp ce WAB contribuie la schimbarea percepțiilor tradiționale asupra rolului femeilor, mesajul comun al membrelor este clar: femeile nu trebuie privite doar ca beneficiare ale păcii, ci ca actori care o construiesc, implicându-se în triplul nexus de asistență umanitară, abilitarea economică și socială a femeilor, precum și asigurarea, alături de bărbați, a păcii și securității.

Notă: Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea prevede creșterea participării și reprezentării femeilor la toate nivelurile procesului decizional legat de prevenirea conflictelor, soluționarea acestora și consolidarea păcii.