Podcast LIVE la Strășeni: femeile în politică, dincolo de stereotipuri

UN Women Moldova a organizat la Strășeni, în colaborare cu Klumea, o ediție specială a podcastului „Mulțumesc pentru întrebare”, dedicată femeilor în politică și vocilor care contestă stereotipurile, sexismul și violența din spațiul public. Evenimentul a avut loc pe 21 decembrie 2025, la Școala de Arte din Strășeni, și a reunit aproximativ 200 de participante și participanți.

Discuțiile au fost moderate de jurnalista Nata Albot și au abordat realitățile cu care se confruntă femeile în politică, de la stereotipuri persistente și presiune publică, la diferite forme de violență bazată pe gen, într-un format onest și ancorat în experiențe reale.

Invitatele ediției speciale au fost:

• Doina Gherman, Vicepreședintă a Parlamentului Republicii Moldova

• Valentina Casian, Primara municipiului Strășeni

• Ludmila Adamciuc, Deputată și activistă pentru drepturile femeilor

Alegerea orașului Strășeni a reflectat angajamentul UN Women Moldova de a duce dialogul despre egalitate de gen și democrație dincolo de capitală și de a implica comunitățile locale în conversații naționale relevante.

Doina Gherman, Vicepreședintă a Parlamentului Republicii Moldova:  „O democrație adevărată nu poate funcționa dacă femeile nu sunt în siguranță și nu pot participa pe deplin. Există indicatori care prezic dacă o țară va porni sau nu un război. Și acest indicator nu ține de PIB, de religie, de statele vecine, indicatorul principal e despre atitudinea față de femei în această țară. Războiul înseamnă  agresiune, viol, abuz, omor, distrugeri și desconsiderare a ființelor umane. Nu orice țară poate porni un război. O țară în care femeile și bărbații sunt tratați cu același respect nu va face asta. Priviți la țările care pornesc războaie și la situația femeilor de acolo și va fi totul clar.”

În contextul discuțiilor despre rolul femeilor în politică, Valentina Casian, primara municipiului Strășeni, a subliniat: „Această conversație a adus la suprafață emoții adunate în ani de muncă, responsabilitate și curaj. A fost un spațiu sigur și respectuos în care am putut vorbi despre adevăr și despre puterea de a merge mai departe atunci când ne confruntăm cu presiuni, stereotipuri și forme de violență în viața politică. Astfel de conversații sunt necesare pentru a construi încredere și pentru a face vizibile realități care prea des rămân nespuse.”

Aceeași realitate a fost subliniată și de Ludmila Adamciuc, deputată, care a vorbit despre impactul violenței din spațiul public: „Atunci când m-am lansat în politică, am înțeles cât de ușor sunt puse sub semnul întrebării femeile, nu pentru ce fac, ci pentru cine sunt. Violența din online nu se oprește la o persoană, ea atinge familii, echipe și comunități întregi. De aceea, nu doar femeile au nevoie de curaj, ci și întreaga societatea care trebuie să le protejeze.” 

Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară, UN Women Moldova, susţine: „UN Women se angajează să promoveze o cultură politică în care femeile pot participa pe deplin, fără teamă de intimidare sau violență. Faptul că peste trei sferturi dintre femeile candidate au raportat forme de violență în timpul campaniei electorale arată cât de urgentă este schimbarea modului în care sunt tratate femeile în viața politică.”

Inițiativa s-a desfășurat în contextul lansării Studiului Național privind Violența împotriva Femeilor în Politică în Republica Moldova, elaborat de UN Women în 2025. Studiul documentează amploarea, formele și impactul violenței politice asupra femeilor candidate în alegerile parlamentare din 2025 și evidențiază consecințele acestui fenomen asupra sănătății, bunăstării, leadershipului și participării democratice.

Datele studiului arată dimensiunea reală a fenomenului:  8 din 10 candidate au raportat că au fost victime ale violenței politice pe parcursul campaniei electorale, în special psihologică și digitală.  Cele mai frecvente forme au inclus comentarii denigratoare despre rolul și capacitatea lor „ca femei” în politică (32%), limbaj ofensator cu conotații de etnie, religie, vârstă sau dizabilitate (22%), precum și amenințări directe la adresa lor sau a familiilor lor (18%). În pofida acestui nivel ridicat de expunere, doar 36% dintre candidate au raportat cazurile de violență, iar numai 15% au făcut acest lucru public, ceea ce evidențiază subraportarea și normalizarea abuzului în viața politică.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, în cadrul unui parteneriat strategic la nivel de cartier general.