Protecție extinsă împotriva violenței în bază de gen, inclusiv în mediul online. Republica Moldova își aliniază legislația la standardele internaționale

Republica Moldova face un pas decisiv în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, adaptând legislația națională la noile realități sociale și tehnologice. UN Women Moldova salută adoptarea, în lectură finală, a unui pachet legislativ complex care consolidează protecția oferită femeilor și fetelor în fața tuturor formelor de violență, inclusiv a celor comise în spațiul digital.

Pentru prima dată, cadrul legal sancționează penal violența digitală, infracțiune care a luat amploare odată cu diversificarea și popularizarea platformelor online de comunicare. Proiectul de lege definește această formă de violență ca fiind orice act de hărțuire, intimidare, urmărire sau amenințare, comis prin intermediul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor electronice.

Proiectul de lege introduce, de asemenea, infracțiunea de persecutare, cunoscută și sub denumirea de „stalking”. Aceasta presupune urmărirea fizică și online a unei persoane într-un mod care o determină să se teamă pentru siguranța sa sau a persoanelor apropiate. Astfel, încercările repetate de a contacta victima prin orice mijloace, aflarea premeditată în locuri frecventate de aceasta sau supravegherea acesteia se consideră acte de persecutare. Totodată, sunt calificate drept acțiuni de persecutare amenințările frecvente de natură fizică, sexuală, psihologică sau economică, precum și răspândirea neconsimțită a informațiilor sau imaginilor intime. Toate aceste fapte se vor pedepsi cu amenzi de până la 37.500 lei, până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 2 ani. În cazul în care victima este membru/ă de familie, amenda poate ajunge până la 50.000 lei sau poate fi stabilită o pedeapsă care prevede muncă neremunerată de până la 240 ore sau până la 3 ani de închisoare.

Modificările operate mai prevăd includerea în Codul Penal a noțiunii de „femicid”. Această prevedere va permite procurorilor să califice drept „femicid” orice infracțiune de omor săvârșit asupra femeilor și fetelor din cauza genului lor.

Totodată, a fost extinsă definiția noțiunii de violență economică, care va include și extragerea mijloacelor de pe cardurile bancare ale victimei fără permisiunea acesteia.

Un alt element de noutate îl constituie incriminarea căsătoriei forțate, care devine infracțiune penală. Astfel, orice persoană care forțează, prin constrângere fizică sau psihologică, o altă persoană să încheie o căsătorie sau să se angajeze într-o relație de concubinaj împotriva voinței sale, riscă de la 3 la 10 ani de închisoare, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani sau chiar până la 12 ani, dacă victima este minoră. Aceste amendamente vin să descurajeze acest fenomen, în special în cazul minorilor/relor, urmărind să asigure protecția libertății individuale și a demnității umane.

Pe lângă aceste prevederi, Legislativul a operat modificări pentru a crește durata și eficiența măsurilor de protecție a victimelor violenței. Astfel, proiectul prevede expres eliberarea ordinului de restricție de urgență pe un termen de 10 zile, excluzând prerogativa organului de poliție de a-l emite pentru mai puține zile. Ordinul de restricție de urgență este emis direct de poliție, imediat ce constată sau bănuiește săvârșirea unui act de violență sau că victima este în pericol. Extinderea acestui termen îi permite supraviețuitoarei să se afle în siguranță până la obținerea ordonanței de protecție, eliberată de către instanța de judecată.

De asemenea, noile modificări prevăd extinderea ordonanței de protecție de la trei la șase luni, această decizie fiind determinată de menținerea riscului de comitere repetată a actelor de violență.

Totodată, instanțele de judecată vor putea impune agresorilor interdicții suplimentare, cum ar fi obligația de a șterge, în prezența angajatului Poliției, conținutul abuziv de pe toate dispozitivele deținute. În cazul în care conținutul abuziv a fost distribuit în mediul online, procurorul va putea solicita instanței de judecată sistarea acestuia.

În același timp, proiectul de lege instituie obligația organelor de drept de a informa imediat supraviețuitoarele violenței despre eliberarea sau evadarea agresorilor, cu explicarea măsurilor necesare de protecție.

Modificările operate mai prevăd ca urmărirea penală și judecarea cauzelor privind violența în familie să se desfășoare în mod prioritar și în regim de urgență.

Noul pachet legislativ reprezintă un progres semnificativ în alinierea legislației naționale la standardele internaționale, în special la prevederile Convenției de la Istanbul. Totodată, noile modificări reflectă recomandările formulate de GREVIO și răspund unei nevoi urgente de a extinde protecția legală în fața formelor noi de violență și hărțuire.

„Adoptarea acestor modificări reflectă un angajament ferm al autorităților Republicii Moldova de a proteja demnitatea, libertatea și siguranța femeilor și fetelor, inclusiv în spațiul digital, unde multe dintre ele se confruntă cu forme invizibile, dar profunde, de violență și intimidare. Este esențial ca aceste prevederi să fie urmate de o implementare riguroasă și de instruirea specialiștilor și specialistelor pentru a aplica noul cadru legal cu eficiență. Suntem bucuroși că am putut contribui la elaborarea acestor amendamente esențiale pentru siguranța și protecția tuturor femeilor și fetelor,” a menționat Dominika Stojanoska, Reprezentanta de țară UN Women Moldova.

Un studiu al OSCE a dezvăluit că două din cinci femei (40%) au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani. În același timp, raportul Inspectoratului General al Poliției pentru 2024 indică o creștere cu 13% a cazurilor înregistrate de violență în familie, comparativ cu 2023. Același raport arată că 1195 de femei au devenit victime ale acțiunilor violente comise de agresori în cadrul familiei.