Proiectul de lege ce ar permite angajatorilor de a oferi, salariaților, servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta până la 3 ani votat astăzi în lectură finală

Parlamentul a votat astăzi, în lectură finală, proiectul de lege care prevede operarea modificărilor la Codul muncii și Codul educației al Republicii Moldova, prin includerea unor norme ce ar permite angajatorilor de a oferi, salariaților, servicii de îngrijire a copiilor cu vârsta până la 3 ani. Proiectul de lege a fost susținut cu 85 de voturi ale deputaților.

Oferirea serviciilor de creșă de către angajatori este una dintre soluțiile alternative de îngrijire a copiilor identificate în studiul „Cum contribuim la crearea locurilor de muncă prietenoase părinților? 4 opțiuni de servicii alternative pentru îngrijirea copilului ce pot fi oferite de angajatori”, elaborat în 2020 de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în colaborare cu UN Women și cu sprijinul financiar al Suediei. Votul în a doua lectură a proiectului de lege ce ar permite angajatorilor de a oferi salariaților servicii de îngrijire alternativă a copiilor cu vârsta până la 3 ani este rezultatul unor eforturi comune ale UN Women, Guvernului, Parlamentului si organizatiilor societății civile. UN Women va continua să ofere sprijinul necesar astfel încât copiii să aibă parte de o educație timpurie armonioasă iar părinții să aibă parte de oportunități echitabile.

„Soluțiile alternative de îngrijire a copiilor constituie un element foarte important pentru dezvoltarea țării. Chiar și înainte de pandemia COVID-19 motivul principal care împiedica femeile să intre pe piața muncii, să se angajeze sau să avanseze în carierele lor era insuficiența instituțiilor de îngrijire a copiilor în țară. Excluzând femeile de pe piața muncii se descurajează abilitarea lor economică dar și se pierde un capital uman care ar contribui la dezvoltarea țării. Astfel, soluțiile alternative de îngrijire a copiilor sunt un pas înainte pentru a facilita (re)integrarea femeilor în câmpul muncii oferindu-le posibilitatea să aibă independență financiară contribuind astfel la bunăstarea familiilor, productivitatea muncii și dezvoltarea economică a societății.” a spus Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women.

Acest proiect de lege este important în contextul în care piața muncii din Moldova se caracterizează prin decalaje de gen pronunțate care se reflectă negativ asupra femeilor, în majoritatea cazurilor. Drept indicator pentru analiza acestor decalaje poate fi abordată situația prezenței femeilor şi a mamelor pe piața muncii, în comparație cu cea a bărbaților şi taților. Astfel, în 2020, conform Biroului Național de Statistică, rata ocupării femeilor cu vârsta cuprinsă între 25-49 ani cu cel puțin un copil de vârstă preșcolară este de 35,5%, considerabil mai mică decât cea a bărbaților care constituie 64%. Multe femei tinere sunt în afara pieții muncii și a oportunităților de angajare, ponderea femeilor neangajate în vârstă de 15 - 29 de ani fiind, în 2020, de 32,5% față de 19,6% bărbați neangajați.  Mai mult, femeile angajate se confruntă cu diferențe salariale care reprezintă, în 2020, 13,7%. Tendințele date reprezintă adesea rezultatul normelor sociale care atribuie femeilor rolul de îngrijitoare de bază ale copiilor și ale gospodăriei familiale. Prin urmare, serviciile care îi ajută pe părinți să realizeze un echilibru între viața profesională și cea privată au un rol crucial.

În ultimii ani, la nivel național, au fost adoptate o serie de prevederi ce au avut drept scop facilitarea accesului părinţilor la piaţa muncii. Printre documentele de politici publice ajustate se enumeră (i) Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestații de asigurări sociale, prin intermediul căreia, în 2018, a fost modificată formula de oferire a indemnizației pentru creșterea copilului și (ii) Codul Educației, prin care s-a modificat vârsta de încadrare a copiilor la creșe (0-2 ani) și la grădinițe (2-6/7 ani).

În pofida modificărilor sus-menționate, creștere substanțială a numărului de concedii de până la 2 ani și 2 luni solicitate de către părinți nu se atestă. Printre principalele motive care nu permit părinților să beneficieze de soluția respectivă figurează numărul mic de instituții ce pot oferi servicii de educație ante-preșcolară, care să corespundă cu standardele de sănătate şi educare a copiilor. Astfel, potrivit datelor BNS, în medie doar 16,26% din numărul total al copiilor de 1-2 ani erau încadrați în instituțiile de educație timpurie în 2020, comparativ cu 22,5% în 2019.

Crearea de către angajatori a unor servicii alternative de îngrijire a copiilor, suplimentare la cele oferite de către stat, reprezintă una din soluții pentru situația creată cu numeroase beneficii pentru toate părțile implicate. Astfel, angajatorii vor putea mai usor atrage forță de muncă talentată și competentă, va crește nivelul de satisfacție al salariaților la locul de muncă și loialitatea acestora față de angajator, va spori productivitatea muncii. De asemenea, soluțiile alternative de îngrijire a copiilor oferite de către angajatri va contribui la asigurarea egalității de gen în domeniul ocupării forței de muncă, la sporirea participării femeilor cu copii de vârstă preșcolară pe piața muncii și susținerea carierei lor profesionale, îmbunătățind integrarea lor în viața profesională și accesul la locurile de muncă mai bine plătite, ceea ce va duce la creșterea veniturilor familiale și la îmbunătățirea dezvoltării socio-economice a societății în general.