Ziua mondială a asistenței umanitare este o ocazie oportună pentru a pune în evidență rolul crucial al implicării noastre comune pentru a răspunde nevoilor persoanelor refugiate, în toată diversitatea lor. La fel, este un moment esențial de recunoaștere a importanței consolidării relațiilor, parteneriatelor și colaborării între autoritățile centrale și locale, societatea civilă și comunitatea donatorilor, bazate pe încredere, respect și recunoaștere.

Satul Cărpineni din raionul Hîncești s-a mobilizat pentru a asigura ajutor persoanelor refugiate din Ucraina, încă din primele zile de război. În localitate a fost amenajat un centru de plasament în cadrul fostei școli internat. Inițial, centrul era preconizat pentru a primi copiii orfani din Ucraina, care ajung în Republica Moldova. Între timp, a fost adaptat necesităților tuturor persoanelor refugiate care au nevoie de adăpost și asistență. Deschis pe 4 martie 2022, în tot acest timp, centrul a găzduit peste 700 de femei, bărbați și copii din Ucraina. În prezent, 49 de persoane refugiate au găsit aici un loc ce le oferă siguranță.

Motociclismul este una dintre acele pasiuni care demonstrează că libertatea și emoția de a conduce o motocicletă pot fi potrivite pentru oricine dorește. Într-un domeniu în care stereotipurile și prejudecățile de gen sunt frecvente, mai multe femei din Republica Moldova își urmează cu încredere pasiunea pentru motociclete, dovedind că pot înfrunta orice provocare. Astăzi, UN Women vă invită să cunoașteți trei femei remarcabile care fac parte din comunitatea persoanelor pasionate de motociclete și care au reușit să depășească aceste stereotipuri. Ecaterina Tiufanova, Tatiana Dormenco și Ecaterina David au fost deschise să-și împărtășească experiențele personale și să ofere sfaturi inspiraționale pentru alte femei cu același entuziasm pentru motociclete. Cele trei protagoniste sunt membre ale comunității Motoskills (Poka2ki.md), care promovează acest hobby în rândul femeilor pasionate de motociclete.

UN Women a desfășurat, la Soroca, un dialog care a reunit reprezentanți și reprezentante ale organizațiilor societății civile (OSC-uri) și comunității internaționale, precum și femei refugiate și din comunitățile-gazdă, pentru a dezbate subiecte privind consolidarea serviciilor specializate pentru femeile refugiate, supraviețuitoarele violenței și pentru cele expuse riscului, precum și provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile în recunoașterea și raportarea violenței.

Încă din prima zi a războiului din Ucraina, Anastasia Bacico s-a implicat activ în răspunsul la criza refugiaților în localitatea sa, satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi. Deși a studiat limbi străine, tânăra de 28 de ani, a avut mereu un interes deosebit față de implicarea civică și oferirea suportului său în comunitate. În prezent, Anastasia administrează un salon care oferă servicii gratuite de înfrumusețare și asistență psihologică persoanelor refugiate și femeilor din localitate, datorită implicării în proiectul „Asistență umanitară feministă și localizată” implementat de Gender Centru - organizație parteneră a UN Women, care beneficiază de susținere financiară din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

Accesul la educație reprezintă un drept fundamental al fiecărui om, dar și o responsabilitate publică. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 ianuarie drept Zi internațională a educației, pentru a celebra rolul educației în atingerea păcii și dezvoltării durabile. Fără educație și oportunități echitabile și incluzive pentru toți, țările nu vor reuși să atingă egalitatea de gen și să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri și adulți.

Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului din lume, afectând mai mult de 1 din 3 femei - o cifră care a rămas în mare parte neschimbată în ultimul deceniu.

Prima lovitură a primit-o când era însărcinată. A doua a fost peste o săptămână. Au urmat multe altele. Nu le-a ținut contul în cei 30 de ani cât a trăit cu un agresor. „Jumătate de viață a trecut fără să știu că am dreptul să fiu fericită”, spune Ioana*.

După ce a doua oară a fost obligat de judecată să urmeze un program de consiliere pentru agresorii familiali, Vitalie a înțeles că în familia sa, violența nu trebuie să existe. Și că din cauza unor convingeri stereotipice privind rolul femeii și al bărbatului acasă, familia pe care a întemeiat-o cândva din iubire și respect, era una plină de conflicte și abuz.

Ecaterina Medic este agricultoare. De 20 de ani conduce o întreprindere agricolă și oferă locuri de muncă oamenilor din satul natal, Roșcani, Strășeni. Lucrează 100 de hectare de pământ pe care are plantat porumb, floarea soarelui, viță de vie și pomi fructiferi.

Tinerii și tinerele sunt agenți și agente ale schimbării, iar UN Women încurajează implicarea acestora în acțiuni menite să promoveze importanța și necesitatea atingerii egalității de gen în societatea noastră, mai ales în rândul generației tinere.

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Ana Grama este o tânără antreprenoare care și-a transformat pasiunea de a crește levănțică într-un startup de producere a cosmeticelor eco. Calea profesională a Anei a început cu programul de pre-accelerare pentru fete și femei implementat de către XY Partners cu sprijinul UN Women și susținerea financiară a Suediei.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Războiul i-a trezit în dimineața zilei de 24 februarie și le-a schimbat viața. Unii s-au speriat și s-au închis în apartamente, alții și-au luat câteva lucruri și au plecat cât mai departe de bubuiturile obuzelor și de ecoul sirenelor. Destinația – oriunde, doar să fie un loc sigur. În câteva săptămâni, aproape patru milioane de ucraineni s-au transformat în refugiați, iar mulți dintre ei și-au găsit liniștea și siguranța în Republica Moldova.

O seră și un magazin de flori sunt amplasate în inima satului Vadul lui Isac, situat în sud-vestul Moldovei. Este afacerea Danielei, o fată diagnosticată cu sindromul Down, care a visat dintotdeauna la o pasiune doar a ei. 

Sute de mii de ucraineni își părăsesc casele pe măsură ce amenințarea invaziei rusești s-a transformat în război adevărat începând cu dimineața zilei de 24 februarie. Autoritățile publice locale din Cahul, voluntarii și societatea civilă din regiune s-au mobilizat pentru a le oferi ajutor, a-i îndruma și a-i găzdui.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

Începând cu data de 24 februarie peste 270.000 de ucraineni au traversat teritoriul Republicii Moldova. Potrivit Biroului Migrație și Azil peste 2.000 de ucraineni au solicitat azil în Republica Moldova.