Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități este marcată anual, la 3 decembrie, cu scopul de a spori gradul de conștientizare al provocărilor legate de dizabilitate și mobilizarea sprijinului pentru a asigura bunăstarea, demnitatea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. În acest an această zi a avut drept temă „Uniți/-te în acțiune pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă pentru, cu și de către persoanele cu dizabilități”.

Tot mai mulți/-te tineri și tinere din Republica Moldova aleg să se implice în diverse activități de promovare a drepturilor omului, utilizând abilitățile lor în diverse domenii de activitate. Astfel a procedat și Anastasia Suslov, o tânără activistă, care a decis să facă un stagiu la UN Women Moldova, în cadrul Programului ONU de Stagii pentru Diversitate. Vă invităm să cunoașteți istoria Anastasiei.

A fost lansată Asociația „Rețeaua Femeilor Refugiate din Ucraina - Female Support Force”. Prin activitatea sa, asociația va oferi susținere femeilor care au fugit din calea războiului, dar și celor din comunitățile locale.

Femei lidere, promotoare ale egalității și păcii din aproximativ 10 țări, s-au reunit timp de două zile la Chișinău, pentru a discuta despre pace, securitate și răspunsul oferit la crize, în cadrul unei conferințe internaționale cu genericul „Femeile conduc: Abordarea păcii și a răspunsului la criza refugiaților prin prisma egalității de gen și a localizării”.

Persoanele cu dizabilități se identifică printre grupurile cele mai vulnerabile și sunt afectate în mod disproporționat în timpul situațiilor de criză. Astfel, în contextul războiului din Ucraina, persoanele cu dizabilități care se refugiază pe teritoriul Republicii Moldova, se confruntă cu o serie de provocări în accesarea serviciilor de care au nevoie.

Weekendul precedent au fost lansate primele cursuri gratuite în cadrul programului de susținere pentru copiii și adolescenții refugiați, lansat de Tekwill Academy Kids, inițiativă implementată de către ATIC, în colaborare cu UN Women, și finanțată de Guvernul Japoniei și Guvernul SUA.

Femeile cu dizabilități se confruntă cu obstacole la obținerea unei profesii, la angajarea în câmpul muncii, dar și la accesarea diferitor tipuri de servicii. Drept urmare, acestea sunt vulnerabile la sărăcie și violență, în unele cazuri fiind excluse social. Totuși, aproximativ șase din zece femei sunt reziliente la stigmă și discriminare și își cunosc bine drepturile.

O declarație a femeilor și fetelor cu dizabilități a fost înaintată de către beneficiarele proiectului: „Abordarea stigmatizării, discriminării și violenței pentru abilitarea femeilor cu dizabilități din Republica Moldova” implementat de PNUD și UN Women în Republica Moldova. Proiectul își propune să abordeze provocările cheie în depășirea stigmatizării și a discriminării, cu scopul de a adresa mai bine violența împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități, integrând elementele intersectoriale.

Un proiect care vizează consolidarea rezilienței socio-economice a femeilor și fetelor afectate de criza refugiaților din Ucraina și consolidarea coeziunii sociale în comunitățile-gazdă din 5 raioane din Moldova a fost aprobat pentru finanțare de către Japonia și urmează să fie implementat de UN Women.

A venit în Moldova împreună cu mama care se deplasează cu greu, lăsând în urmă soțul, fiul, casa și fără să știe unde îi este fiica, însă a reușit nu doar să supraviețuiască, dar și să ajute alte refugiate împreună cu Asociația „Motivație” din Moldova, organizație parteneră a UN Women, susținută financiar de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, sute de mii de ucraineni s-au refugiat în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova, comunitatea internațională, organizațiile societății civile, cetățeni, voluntari și voluntare și-au unit eforturile pentru a răspunde prompt și eficient la nevoile celor care au fugit din calea războiului. Persoanele implicate în soluționarea crizei refugiaților s-au confruntat cu un șir de provocări, una dintre cele mai stringente fiind menținerea echilibrului psihologic. Acest lucru a determinat mai mulți/te specialiști și specialiste din domeniul psihologiei și psihoterapiei să organizeze sesiuni de consiliere psihologică. Astfel a procedat și Elena Bîceva, președinta Asociației Gestalt Terapie și Psihodrama din Moldova, care organizează sesiuni de consiliere psihologică pentru funcționarii și funcționarele publici/e implicați/te în acțiunile de răspuns la criza refugiaților.

În data de 17 iunie, la Chișinău, a fost lansată Platforma Femeilor Deputate din Parlamentul Republicii Moldova din legislatura a XI-a. Platforma va uni eforturile tuturor membrelor sale pentru a promova echitatea și egalitatea de drepturi a femeilor din Republica Moldova, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, dar și pentru a contribui la promovarea independenței și abilitării economice a femeilor din Republica Moldova și a politicilor prietenoase familiei prin inițiativă și sprijin legislativ.

Drept consecință a invaziei Federației Ruse în Ucraina, viața a milioane de oameni s-a schimbat peste noapte. Mulți ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele, fiind strămutați în interiorul țării sau refugiindu-se în țările vecine în căutarea unui adăpost sigur. Persoanele refugiate au fost nevoite să-i lase în urmă pe cei dragi, dar și să renunțe la locuri de muncă, hobby-uri, precum și alte lucruri din care, de fapt, era compusă viața lor.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Ca parte a eforturilor continue de a contribui la creșterea rezilienței celor mai vulnerabile grupuri în contextul crizelor multiple, în special a consecințelor pandemiei de COVID-19, UN Women a inițiat, la sfârșitul anului 2021, proiectul „Sporirea accesului femeilor din grupurile vulnerabile la produse alimentare și de primă necesitate”, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, finanțat de Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Femeile din satul Boșcana, împreună cu refugiatele din Ucraina, au organizat o activitate pentru a se cunoaște mai bine și a face schimb de tradiții și obiceiuri, la inițiativa Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu susținerea UN Women și sprijinul financiar al Suediei. Aceasta a fost prima dată când refugiatele cazate în comună au avut ocazia să se întâlnească și să facă schimb de informații. De asemenea, oamenii din sat au putut să cunoască mai bine femeile care locuiesc de două luni în localitatea lor.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI a primit o donație de 60 scaune cu rotile și 40 de premergătoare pentru persoanele cu mobilitate redusă sau vârstnici. Echipamentul de asistență a fost donat de către UN Women Moldova cu sprijinul financiar al Suediei.

La data de 24 februarie, Natalia, Irina și Cristina, trei prietene și mame din Odesa, au fost trezite de alarme aeriene și explozii. Rusia a lansat o ofensivă militară împotriva Ucrainei. „Stres, pericol și ambuteiaje, în special în apropierea unităților militare... A fost teribil să văd saci plini cu nisip la punctele de control. Nici nu-mi amintesc tot drumul spre Moldova, pentru că eram foarte panicată.” își amintește Cristina de 41 de ani, care a venit cu fiicile sale de 18 și 3,5 ani. „După traversarea frontierei, voluntarii și voluntarele ne-au ajutat cu hrană și transport. Le suntem foarte recunoscătoare moldovenilor.”