Femei lidere, promotoare ale egalității și păcii din aproximativ 10 țări, s-au reunit timp de două zile la Chișinău, pentru a discuta despre pace, securitate și răspunsul oferit la crize, în cadrul unei conferințe internaționale cu genericul „Femeile conduc: Abordarea păcii și a răspunsului la criza refugiaților prin prisma egalității de gen și a localizării”.

Comunicat de presă: În conformitate cu un nou raport al ONU, lumea dă greș în ceea ce privește susținerea fetelor și femeilor. În ciuda eforturilor globale, egalitatea de gen nu este atinsă. Ediția din acest an a raportului elaborat de UN Women și UN DESA „Progresul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: Sinteza anului 2023 privind dimensiunea de gen” (“Progress on the Sustainable Development Goals: The gender snapshot 2023”), lansată astăzi, prezintă o imagine îngrijorătoare la jumătatea perioadei de implementare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în domeniul egalității de gen. Femeile și-au crescut treptat, dar constant reprezentarea în procesele de conducere și de luare a deciziilor, inclusiv femeile din grupurile subreprezentate. Republica Moldova a ratificat Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, iar diferite legi și politici sunt amendate pentru a înlătura principalele obstacole care împiedică femeile să participle pe piața muncii.

Șase organizații ale societății civile de pe ambele maluri ale râului Nistru au primit peste 58 mii de dolari SUA pentru consolidarea capacităților instituționale și promovarea păcii, coeziunii sociale și a egalității de gen și sporirea participării semnificative a femeilor în procesele de consolidare a păcii. Sprijinul financiar este oferit în cadrul proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru” finanțat de Fondul Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii și implementat în comun de către Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), PNUD și UN Women.

Weekendul precedent au fost lansate primele cursuri gratuite în cadrul programului de susținere pentru copiii și adolescenții refugiați, lansat de Tekwill Academy Kids, inițiativă implementată de către ATIC, în colaborare cu UN Women, și finanțată de Guvernul Japoniei și Guvernul SUA.

Maria Vacarciuc din satul Glinjeni, raionul Fălești, este directoarea Centrului Multifuncțional de Asistență Socială „Nufărul alb” și fondatoarea Asociației Obștești „Sat modern”. Cu susținerea UN Women și Gender Centru, precum și sprijinul financiar din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară, Maria a desfășurat o serie de activități pentru integrarea persoanelor refugiate în societate.

Irina Cebanenco este o femeie refugiată din Odesa. Ea este o mamă care organizează evenimente pentru alte mame și copiii lor în orașul Bălți, unde locuiește acum. Datorită susținerii UN Women și a suportului financiar din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară, Irina oferă un spațiu pentru mamele refugiate și a celor din comunitatea locală, precum și copiilor acestora, să se implice alături de Gender Centru în răspunsul la criza refugiaților.

Un proiect care vizează consolidarea rezilienței socio-economice a femeilor și fetelor afectate de criza refugiaților din Ucraina și consolidarea coeziunii sociale în comunitățile-gazdă din 5 raioane din Moldova a fost aprobat pentru finanțare de către Japonia și urmează să fie implementat de UN Women.

A venit în Moldova împreună cu mama care se deplasează cu greu, lăsând în urmă soțul, fiul, casa și fără să știe unde îi este fiica, însă a reușit nu doar să supraviețuiască, dar și să ajute alte refugiate împreună cu Asociația „Motivație” din Moldova, organizație parteneră a UN Women, susținută financiar de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

Guvernul Republicii Moldova și Organizația Națiunilor Unite (ONU) au semnat Cadrul de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU – Republica Moldova 2023-2027 (UNSDCF).

UN Women și Ministerul Afacerilor Interne au găzduit un atelier consultativ privind cea de-a doua generație a Programului și Planului de Acțiuni privind implementarea în Republica Moldova a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea. Planul de Acțiuni va acoperi perioada 2023-2027 și va succeda primei generații a Programului Național privind Rezoluția 1325 în Moldova, care a luat sfârșit în 2021.

Conferința de încheiere a Proiectului „Parteneriate Locale pentru Abilitarea Femeilor din raioanele Cahul și Ungheni” a reunit beneficiare și beneficiari din cele 12 localități partenere ale inițiativei, reprezentante și reprezentanți ai administrațiilor publice locale din raioanele Cahul și Ungheni, ai Grupurilor de Inițiativă Locală, femei active, dar și parteneri de dezvoltare.

Așa cum UN Women prin mandatul său, promovează implementarea Agendei „Femeile, Pacea și Securitatea” și încurajează participarea activă a femeilor în procese decizionale, cu ocazia Zilei internaționale a păcii, Jana Costachi ne-a vorbit despre experiența sa de susținere a persoanelor refugiate și implicarea activă în procesele de menținere a păcii.

În ritmul actual al progreselor, obținerea egalității de gen ar putea dura aproape 300 de ani, arată raportul „Progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD): Situația din domeniul egalității de gen 2022”.

Un proiect de doi ani „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și coeziunii sociale în Moldova” a fost semnat astăzi de către Organizația Națiunilor Unite în Moldova și Viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova.

Ageism-ul este o problemă de inegalitate, discriminare și nedreptate. Fără a aborda acest aspect, nu vom realiza egalitatea de gen până în 2030. Ageism-ul îi afectează pe toți - tineri și bătrâni. Prejudecățile ce se referă la vârstă sunt larg răspândite și necontestate - în atitudinile, credințele, politicile și societățile noastre, creând o barieră extraordinară în calea participării depline a tinerelor femei în comunitățile lor.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a avut astăzi, 5 iulie, o întrevedere cu reprezentantele Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor din Moldova (UN Women Moldova) – experta internațională în domeniul eliminării violenței în bază de gen, Simona Voicescu, specialistă de programe, Svetlana Andrieș, managera de program EVA Project, Laura Grecu și ofițera de program în domeniul eliminării violenței EVA Project, Veronica Dobrioglo.

De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, sute de mii de ucraineni s-au refugiat în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova, comunitatea internațională, organizațiile societății civile, cetățeni, voluntari și voluntare și-au unit eforturile pentru a răspunde prompt și eficient la nevoile celor care au fugit din calea războiului. Persoanele implicate în soluționarea crizei refugiaților s-au confruntat cu un șir de provocări, una dintre cele mai stringente fiind menținerea echilibrului psihologic. Acest lucru a determinat mai mulți/te specialiști și specialiste din domeniul psihologiei și psihoterapiei să organizeze sesiuni de consiliere psihologică. Astfel a procedat și Elena Bîceva, președinta Asociației Gestalt Terapie și Psihodrama din Moldova, care organizează sesiuni de consiliere psihologică pentru funcționarii și funcționarele publici/e implicați/te în acțiunile de răspuns la criza refugiaților.

Tatiana Scutari este o militară, care timp de un an și jumătate a participat într-o misiune de pacificare în Republica Centrafricană. Cu ocazia Zilei Internaționale a forțelor de menținere a păcii ONU, care este marcată anual la data de 29 mai la nivel mondial, Tatiana a povestit cum a fost experiența sa și ce a motivat-o să participe într-o astfel de misiune.

Drept consecință a invaziei Federației Ruse în Ucraina, viața a milioane de oameni s-a schimbat peste noapte. Mulți ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele, fiind strămutați în interiorul țării sau refugiindu-se în țările vecine în căutarea unui adăpost sigur. Persoanele refugiate au fost nevoite să-i lase în urmă pe cei dragi, dar și să renunțe la locuri de muncă, hobby-uri, precum și alte lucruri din care, de fapt, era compusă viața lor.