Hackathonul pentru femei „Tehnologii pentru Economia Verde" a adus în prim-plan două evenimente simultane, desfășurate la Comrat și Bălți, marcând un pas important în domeniul tehnologiei și sustenabilității. Acest eveniment inovator a reunit femei pasionate de tehnologie și mediu, având scopul de a dezvolta soluții inedite pentru provocările economiei verzi, transformând ideile în acțiuni concrete. 

Kamilla Pivovarenko este o tânără de 15 ani din orașul Dnepr, Ucraina, care, împreună cu mama, a fugit din calea războiului în Republica Moldova. În cadrul unui proiect dezvoltat de MilleniumM Training and Development Institute, a jucat în specatolul de caritate „Povești prin pietre” alături de alți/alte tineri și tinere refugiați/refugiate. Se implică în diverse activități care necesită creativitate și pot să schimbe lumea în bine.

Așa cum UN Women prin mandatul său, promovează implementarea Agendei „Femeile, Pacea și Securitatea” și încurajează participarea activă a femeilor în procese decizionale, cu ocazia Zilei internaționale a păcii, Jana Costachi ne-a vorbit despre experiența sa de susținere a persoanelor refugiate și implicarea activă în procesele de menținere a păcii.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Ana Grama este o tânără antreprenoare care și-a transformat pasiunea de a crește levănțică într-un startup de producere a cosmeticelor eco. Calea profesională a Anei a început cu programul de pre-accelerare pentru fete și femei implementat de către XY Partners cu sprijinul UN Women și susținerea financiară a Suediei.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Războiul i-a trezit în dimineața zilei de 24 februarie și le-a schimbat viața. Unii s-au speriat și s-au închis în apartamente, alții și-au luat câteva lucruri și au plecat cât mai departe de bubuiturile obuzelor și de ecoul sirenelor. Destinația – oriunde, doar să fie un loc sigur. În câteva săptămâni, aproape patru milioane de ucraineni s-au transformat în refugiați, iar mulți dintre ei și-au găsit liniștea și siguranța în Republica Moldova.

Sute de mii de ucraineni își părăsesc casele pe măsură ce amenințarea invaziei rusești s-a transformat în război adevărat începând cu dimineața zilei de 24 februarie. Autoritățile publice locale din Cahul, voluntarii și societatea civilă din regiune s-au mobilizat pentru a le oferi ajutor, a-i îndruma și a-i găzdui.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

Începând cu data de 24 februarie peste 270.000 de ucraineni au traversat teritoriul Republicii Moldova. Potrivit Biroului Migrație și Azil peste 2.000 de ucraineni au solicitat azil în Republica Moldova.

Anastasia Robuleț, studentă și voluntară din raionul Ungheni, ajută cu traduceri și informații refugiatele și refugiații care ajung în Republica Moldova.

Circa 30 de membrii ai organizațiilor societății civile, care reprezintă 20 de organizații din 9 raioane, au creat, în premieră, Platforma Civică pentru Bugetare Sensibilă la Gen (BSG), cu scopul de a-și uni eforturile în monitorizarea și promovarea bugetelor din prisma egalității de gen.

Modul în care este gestionat bugetul public afectează deopotrivă femeile și bărbații. Cum poate un buget să reflecte necesitățile femeilor și bărbaților în mod echilibrat? Cum pot fi bugetați banii pentru cele mai importante aspecte ale comunității? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cheie, la care ne-a răspuns Marija Risteska, expertă internațională în domeniul Bugetării Sensibile la Gen (BSG).

UN Women Moldova invită organizațiile societății civile să participe la Programul de instruire privind elaborarea Rapoartelor de Monitorizare a Bugetelor Sensibile la Gen