Drama femeilor rome în Holocaust în 1942-1944 este prezentată într-o expoziție unică pentru Moldova, în perioada 2-23 august, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția, în premieră pentru țara noastră, prezintă mărturii foto-documentare ale dramei femeilor rome deportate, exterminate în perioada celui de-al doilea război mondial în lagărele de concentrare situate pe teritoriul dintre râurile Nistru și Bug. În același timp, expoziția aduce un omagiu tuturor victimelor de etnie romă, subliniind pericolele conexe războiului și necesitatea de combatere a tuturor formelor de discriminare și manifestare de ură.

Femeile și fetele rome au organizat un marș cu genericul „Cunoaște-mă. Acceptă-mă”, urmat de o masă rotundă la care au fost discutate problemele cu care se confruntă în calea integrării în societate și în dorința de a păstra tradițiile comunității rome. Evenimentul a fost organizat de Platforma Femeilor Rome „ROMNI” în parteneriat cu UN Women, lansând seria de evenimente desfășurate cu ocazia Zilei Internaționale a romilor.

Kamilla Pivovarenko este o tânără de 15 ani din orașul Dnepr, Ucraina, care, împreună cu mama, a fugit din calea războiului în Republica Moldova. În cadrul unui proiect dezvoltat de MilleniumM Training and Development Institute, a jucat în specatolul de caritate „Povești prin pietre” alături de alți/alte tineri și tinere refugiați/refugiate. Se implică în diverse activități care necesită creativitate și pot să schimbe lumea în bine.

Așa cum UN Women prin mandatul său, promovează implementarea Agendei „Femeile, Pacea și Securitatea” și încurajează participarea activă a femeilor în procese decizionale, cu ocazia Zilei internaționale a păcii, Jana Costachi ne-a vorbit despre experiența sa de susținere a persoanelor refugiate și implicarea activă în procesele de menținere a păcii.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Războiul i-a trezit în dimineața zilei de 24 februarie și le-a schimbat viața. Unii s-au speriat și s-au închis în apartamente, alții și-au luat câteva lucruri și au plecat cât mai departe de bubuiturile obuzelor și de ecoul sirenelor. Destinația – oriunde, doar să fie un loc sigur. În câteva săptămâni, aproape patru milioane de ucraineni s-au transformat în refugiați, iar mulți dintre ei și-au găsit liniștea și siguranța în Republica Moldova.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

Cea de-a 65-a Comisie pentru Condiția Femeilor care s-a desfășurat în luna martie a avut ca scop discutarea participării eficiente și depline a femeilor în procesele decizionale, dar și elminarea violenței pentru atingerea egalității de gen și abilitarea tuturor femeilor și fetelor.

Circa 30 de membrii ai organizațiilor societății civile, care reprezintă 20 de organizații din 9 raioane, au creat, în premieră, Platforma Civică pentru Bugetare Sensibilă la Gen (BSG), cu scopul de a-și uni eforturile în monitorizarea și promovarea bugetelor din prisma egalității de gen.

Modul în care este gestionat bugetul public afectează deopotrivă femeile și bărbații. Cum poate un buget să reflecte necesitățile femeilor și bărbaților în mod echilibrat? Cum pot fi bugetați banii pentru cele mai importante aspecte ale comunității? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cheie, la care ne-a răspuns Marija Risteska, expertă internațională în domeniul Bugetării Sensibile la Gen (BSG).

UN Women Moldova invită organizațiile societății civile să participe la Programul de instruire privind elaborarea Rapoartelor de Monitorizare a Bugetelor Sensibile la Gen