Într-o societate tot mai conștientă de impactul schimbărilor climatice, istoriile de succes axate pe produse prietenoase mediului devin repere de inspirație. Una dintre aceste istorii remarcabile este cea a Anei Bradu, fondatoarea Green Pack Moldova, o antreprenoare cu o viziune clară pentru un viitor sustenabil, care deține o afacere focusată pe ambalaje ecologice: sacoșe și saci menajeri compostabili, genți din bumbac, veselă de unică folosință din hârtie și trestie de zahăr, paie de băut din hârtie și alte produse eco. Prin determinarea sa, Ana a reușit să demonstreze că este posibil să contribuim la protejarea mediului înconjurător, în timp ce dezvoltăm soluții de afaceri viabile și responsabile.

Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, Evghenia se bucura de o viață confortabilă și sigură în orașul sudic Mykolaiv. Își împărțea zilele între prieteni și mama sa, regăsindu-se pe deplin în activitatea sa de profesoară de arte. După ce orașul ei a fost supus bombardamentelor neîncetate, a devenit prea periculos pentru Evghenia să rămână în propria casă. Împreună cu mama sa, Evghenia a fugit spre vest, alăturându-se celor 113.000 de persoane din Ucraina refugiate în Moldova, majoritatea femei și fete.

Evghenia Kushnir este o refugiată din Ucraina stabilită în Moldova, care a participat la Programul SheLeads – Crearea oportunitatilor privind dezvoltarea afacerilor pentru fetele și femeile refugiate și din comunitățile locale, oferit de UN Women Moldova.

Galina Garmaj este o femeie refugiată din Ucraina stabilită în Moldova care a participat la programul LEAP susținut de UN Women Moldova. Când a început războiul, Galina a crezut că nu va dura mult. În 2022, într-o zi de mai, în urma unui atac cu bombe, a fost lovit apartamentul în care aceasta locuise înainte de război. A început să îi fie frică de o eventuală lovitură în casa în care locuia acum familia ei. Atunci a luat o decizie rapidă. În două ore, și-a adunat lucrurile și a părăsit Ucraina.

Olesea Kolomiets activa în calitate de specialistă în degustarea ciocolatei, fiind certificată la nivel internațional și totodată, conducea o fabrică de ciocolată în Odesa. Când a început războiul, a fost nevoită să lase în urmă tot ceea la ce a muncit, în căutarea siguranței. S-a refugiat în Moldova, unde a decis să-și urmeze în continuare visul.

Olena Shaporova, originară din Odesa, Ucraina, s-a pomenit refugiată din cauza războiului declanșat în țara sa de baștină, fiind nevoită să lase totul în urmă, în căutarea siguranței. Ajunsă în Moldova cu cei trei copii, a fost hotărâtă să-și reconstruiască viața.

Stabilită în orașul Bălți, istoria Viktoriei Pisarenko este un exemplu de speranță și abilitare. Războiul din Ucraina a rupt-o de rădăcinile sale din Kiev, unde activa în calitate de stilistă. Cu toate acestea, în noua ei casă, femeia strălucește prin rezistența și spiritul ei antreprenorial.

Motociclismul este una dintre acele pasiuni care demonstrează că libertatea și emoția de a conduce o motocicletă pot fi potrivite pentru oricine dorește. Într-un domeniu în care stereotipurile și prejudecățile de gen sunt frecvente, mai multe femei din Republica Moldova își urmează cu încredere pasiunea pentru motociclete, dovedind că pot înfrunta orice provocare. Astăzi, UN Women vă invită să cunoașteți trei femei remarcabile care fac parte din comunitatea persoanelor pasionate de motociclete și care au reușit să depășească aceste stereotipuri. Ecaterina Tiufanova, Tatiana Dormenco și Ecaterina David au fost deschise să-și împărtășească experiențele personale și să ofere sfaturi inspiraționale pentru alte femei cu același entuziasm pentru motociclete. Cele trei protagoniste sunt membre ale comunității Motoskills (Poka2ki.md), care promovează acest hobby în rândul femeilor pasionate de motociclete.

UN Women a desfășurat, la Soroca, un dialog care a reunit reprezentanți și reprezentante ale organizațiilor societății civile (OSC-uri) și comunității internaționale, precum și femei refugiate și din comunitățile-gazdă, pentru a dezbate subiecte privind consolidarea serviciilor specializate pentru femeile refugiate, supraviețuitoarele violenței și pentru cele expuse riscului, precum și provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile în recunoașterea și raportarea violenței.

Accesul la educație reprezintă un drept fundamental al fiecărui om, dar și o responsabilitate publică. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 ianuarie drept Zi internațională a educației, pentru a celebra rolul educației în atingerea păcii și dezvoltării durabile. Fără educație și oportunități echitabile și incluzive pentru toți, țările nu vor reuși să atingă egalitatea de gen și să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri și adulți.

Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului din lume, afectând mai mult de 1 din 3 femei - o cifră care a rămas în mare parte neschimbată în ultimul deceniu.

Prima lovitură a primit-o când era însărcinată. A doua a fost peste o săptămână. Au urmat multe altele. Nu le-a ținut contul în cei 30 de ani cât a trăit cu un agresor. „Jumătate de viață a trecut fără să știu că am dreptul să fiu fericită”, spune Ioana*.

După ce a doua oară a fost obligat de judecată să urmeze un program de consiliere pentru agresorii familiali, Vitalie a înțeles că în familia sa, violența nu trebuie să existe. Și că din cauza unor convingeri stereotipice privind rolul femeii și al bărbatului acasă, familia pe care a întemeiat-o cândva din iubire și respect, era una plină de conflicte și abuz.

Tinerii și tinerele sunt agenți și agente ale schimbării, iar UN Women încurajează implicarea acestora în acțiuni menite să promoveze importanța și necesitatea atingerii egalității de gen în societatea noastră, mai ales în rândul generației tinere.

Ana Grama este o tânără antreprenoare care și-a transformat pasiunea de a crește levănțică într-un startup de producere a cosmeticelor eco. Calea profesională a Anei a început cu programul de pre-accelerare pentru fete și femei implementat de către XY Partners cu sprijinul UN Women și susținerea financiară a Suediei.

Războiul i-a trezit în dimineața zilei de 24 februarie și le-a schimbat viața. Unii s-au speriat și s-au închis în apartamente, alții și-au luat câteva lucruri și au plecat cât mai departe de bubuiturile obuzelor și de ecoul sirenelor. Destinația – oriunde, doar să fie un loc sigur. În câteva săptămâni, aproape patru milioane de ucraineni s-au transformat în refugiați, iar mulți dintre ei și-au găsit liniștea și siguranța în Republica Moldova.

O seră și un magazin de flori sunt amplasate în inima satului Vadul lui Isac, situat în sud-vestul Moldovei. Este afacerea Danielei, o fată diagnosticată cu sindromul Down, care a visat dintotdeauna la o pasiune doar a ei. 

Sute de mii de ucraineni își părăsesc casele pe măsură ce amenințarea invaziei rusești s-a transformat în război adevărat începând cu dimineața zilei de 24 februarie. Autoritățile publice locale din Cahul, voluntarii și societatea civilă din regiune s-au mobilizat pentru a le oferi ajutor, a-i îndruma și a-i găzdui.

Aproape peste tot în lume, imaginea prevalentă în agricultură este cea a femeilor. Conform rapoartelor globale publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), majoritatea femeilor implicate direct în mediul economic din țările în curs de dezvoltare, muncesc în domeniul agricol. Cu toate acestea, chiar dacă femeile reprezintă majoritatea, la nivel global, acestea se confruntă cu obstacole sistemice în bază de gen care le limitează posibilitățile de a-și dezvolta afaceri proprii și le dezavantajează în comparație cu bărbații.