Tinerii și tinerele sunt agenți și agente ale schimbării, iar UN Women încurajează implicarea acestora în acțiuni menite să promoveze importanța și necesitatea atingerii egalității de gen în societatea noastră, mai ales în rândul generației tinere.

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Ana Grama este o tânără antreprenoare care și-a transformat pasiunea de a crește levănțică într-un startup de producere a cosmeticelor eco. Calea profesională a Anei a început cu programul de pre-accelerare pentru fete și femei implementat de către XY Partners cu sprijinul UN Women și susținerea financiară a Suediei.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Războiul i-a trezit în dimineața zilei de 24 februarie și le-a schimbat viața. Unii s-au speriat și s-au închis în apartamente, alții și-au luat câteva lucruri și au plecat cât mai departe de bubuiturile obuzelor și de ecoul sirenelor. Destinația – oriunde, doar să fie un loc sigur. În câteva săptămâni, aproape patru milioane de ucraineni s-au transformat în refugiați, iar mulți dintre ei și-au găsit liniștea și siguranța în Republica Moldova.

Svetlana Babaș este o tânără de 19 ani din comunitatea romă, care a fost nevoită să-și părăsească țara drept consecință a invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina. Ea a povestit istoria sa ca și tânără mamă îngrijorată pentru copilul care urma să apară pe lume în scurt timp, dar și în calitate de refugiată care a găsit un adăpost sigur într-un centru de plasament temporar în raionul Strășeni.

O seră și un magazin de flori sunt amplasate în inima satului Vadul lui Isac, situat în sud-vestul Moldovei. Este afacerea Danielei, o fată diagnosticată cu sindromul Down, care a visat dintotdeauna la o pasiune doar a ei. 

Sute de mii de ucraineni își părăsesc casele pe măsură ce amenințarea invaziei rusești s-a transformat în război adevărat începând cu dimineața zilei de 24 februarie. Autoritățile publice locale din Cahul, voluntarii și societatea civilă din regiune s-au mobilizat pentru a le oferi ajutor, a-i îndruma și a-i găzdui.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

Începând cu data de 24 februarie peste 270.000 de ucraineni au traversat teritoriul Republicii Moldova. Potrivit Biroului Migrație și Azil peste 2.000 de ucraineni au solicitat azil în Republica Moldova.

La data de 24 februarie, Natalia, Irina și Cristina, trei prietene și mame din Odesa, au fost trezite de alarme aeriene și explozii. Rusia a lansat o ofensivă militară împotriva Ucrainei. „Stres, pericol și ambuteiaje, în special în apropierea unităților militare... A fost teribil să văd saci plini cu nisip la punctele de control. Nici nu-mi amintesc tot drumul spre Moldova, pentru că eram foarte panicată.” își amintește Cristina de 41 de ani, care a venit cu fiicile sale de 18 și 3,5 ani. „După traversarea frontierei, voluntarii și voluntarele ne-au ajutat cu hrană și transport. Le suntem foarte recunoscătoare moldovenilor.”

Ștefania Ciutac: „IT este domeniul în care fiecare își poate găsi rolul potrivit”

Photo: Stela Donțu/UN Women Moldova Raisa Buga este profesoară de geografie și directoare a liceului Dimitrie Cantemir din or. Cornești, raionul Ungheni. Locuitoare a satului Cornești, ea practică această meserie timp de treizeci și doi ani și a încercat întotdeauna să promoveze egalitatea de gen în comunitatea sa, educând generații întregi în spiritul egalității și a respectului reciproc. Proiectul EVA – Promovarea egalității de gen în...

Aproape peste tot în lume, imaginea prevalentă în agricultură este cea a femeilor. Conform rapoartelor globale publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), majoritatea femeilor implicate direct în mediul economic din țările în curs de dezvoltare, muncesc în domeniul agricol. Cu toate acestea, chiar dacă femeile reprezintă majoritatea, la nivel global, acestea se confruntă cu obstacole sistemice în bază de gen care le limitează posibilitățile de a-și dezvolta afaceri proprii și le dezavantajează în comparație cu bărbații.

Alina Andronache promovează egalitatea de gen și abilitarea femeilor în Republica Moldova prin intermediul vloggului său. Credit foto:  UN Women/ Tara Milutis Alina Andronache, activistă și vlogger pentru egalitatea de gen, își amintește ce a determinat-o să aleagă calea spre activism. Deși a fost crescută într-o familie în care părinții credeau în egalitatea de gen și i-au dat aceeași educație ca și fratelui său, pe măsură ce Alina a crescut, ea a...

Indiferent de situația socială, politică sau de sănătate, indiferent dacă există carantină sau nu sistemul de asistență socială trebuie să fie funcțional, iar asistentele, asistenții, lucrătoarele și lucrătorii sociali au rolul să acorde suport persoanelor în dificultate.

Natalia Nalimova, locuitoare a orașului Tiraspol, din estul Moldovei, activează în cadrul ONG-ului „Healthy Future", care oferă ajutor și susținere persoanele HIV-pozitive. Doamna Nalimova este, de asemenea, o „campioană pozitivă” care și-a spus public povestea personală în cadrul proiectului „Positive Deviance”, susținut de ONG-ul Inițiativa Pozitivă, UN Women Moldova și Guvernul Danemarcei. Această inițiativa vine în ajutorul femeilor pentru a depăși violența și pentru a promova drepturile femeilor și bărbaților în Republica Moldova. Natalia Nalimova își expune perspectivele cu privire la Beijing +25.

Valentina Rotari. Credit: UN Women Moldova/ Katerina Shosheva „Astăzi a fost prima dată când am aflat și am înțeles importanța egalității de gen într-o societate. Aveam o impresie greșită despre ce înseamnă cu adevărat egalitatea dintre femei și bărbați. Este important pentru tinerii din R. Moldova să înțeleagă că termenul de egalitate de gen nu e ceva periculos. Dimpotrivă, este necesară societății noastre. Majoritatea oamenilor din Moldova consideră...

Svetlana Mantea este consilieră locală și profesoară de istorie în Cobâlea, Șoldănești, – un sat cu circa 2.000 de locuitori, situat la 120 de kilometri de Chișinău. Simțindu-se mai puternică în urma participării la Programul național de mentorat pentru consiliere „Inspir-o!”, susținut de UN Women, Mantea a participat la concurs și a obținut funcția de director de școală.