UN Women a desfășurat, la Soroca, un dialog care a reunit reprezentanți și reprezentante ale organizațiilor societății civile (OSC-uri) și comunității internaționale, precum și femei refugiate și din comunitățile-gazdă, pentru a dezbate subiecte privind consolidarea serviciilor specializate pentru femeile refugiate, supraviețuitoarele violenței și pentru cele expuse riscului, precum și provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile în recunoașterea și raportarea violenței.

Femeile au o importanță semnificativă în domeniul IT și sunt esențiale pentru o industrie echilibrată și inovatoare. Elena Casapciuc este o tânără din Chișinău care spune că pentru a fi împăcați/-te și mulțumiți/-te cu noi înșine, întotdeauna trebuie să ne concentrăm pe lucrurile care ne pasionează cel mai mult în viață. Pentru ea pasiunea cea mare era matematica și desenul, iar mai apoi programarea. Își amintește că de mică era mai introvertă de fire, mai greu se integra în grupuri, iar domeniul IT a adus-o cumva în zona ei de confort.

Irina Cebanenco este o femeie refugiată din Odesa. Ea este o mamă care organizează evenimente pentru alte mame și copiii lor în orașul Bălți, unde locuiește acum. Datorită susținerii UN Women și a suportului financiar din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară, Irina oferă un spațiu pentru mamele refugiate și a celor din comunitatea locală, precum și copiilor acestora, să se implice alături de Gender Centru în răspunsul la criza refugiaților.

Încă din prima zi a războiului din Ucraina, Anastasia Bacico s-a implicat activ în răspunsul la criza refugiaților în localitatea sa, satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi. Deși a studiat limbi străine, tânăra de 28 de ani, a avut mereu un interes deosebit față de implicarea civică și oferirea suportului său în comunitate. În prezent, Anastasia administrează un salon care oferă servicii gratuite de înfrumusețare și asistență psihologică persoanelor refugiate și femeilor din localitate, datorită implicării în proiectul „Asistență umanitară feministă și localizată” implementat de Gender Centru - organizație parteneră a UN Women, care beneficiază de susținere financiară din partea Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

Accesul la educație reprezintă un drept fundamental al fiecărui om, dar și o responsabilitate publică. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 ianuarie drept Zi internațională a educației, pentru a celebra rolul educației în atingerea păcii și dezvoltării durabile. Fără educație și oportunități echitabile și incluzive pentru toți, țările nu vor reuși să atingă egalitatea de gen și să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri și adulți.

A venit în Moldova împreună cu mama care se deplasează cu greu, lăsând în urmă soțul, fiul, casa și fără să știe unde îi este fiica, însă a reușit nu doar să supraviețuiască, dar și să ajute alte refugiate împreună cu Asociația „Motivație” din Moldova, organizație parteneră a UN Women, susținută financiar de Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.

Dorința de a cultiva obiceiuri sănătoase în familie și de a identifica alternative dulciurilor din comerț au motivat-o pe Valentina Buhnă, o tânără antreprenoare din raionul Nisporeni, să lanseze și să gestioneze o afacere care are la bază o diversitate de gusturi, arome și culori. Brandul „Flavorya” cuprinde o gamă largă de produse deshidratate: pistil din fructe cu cele mai neobișnuite gusturi, crackeri din semințe germinate și chipsuri de fructe. De câțiva ani, Valentina Buhnă reinventează esența naturii în produse sănătoase deshidratate.

Este învățătoare pentru clasele primare la o școală din Chișinău. Nu-i vom spune numele pentru că ne-a rugat să îi protejăm identitatea. Încă suferă. Încă se teme. Se teme de el, dar și mai mult - de societatea care a condamnat-o de la bun început să îi fie rușine de lucruri pentru care nu este vinovată - că a fost agresată și înjosită de omul alături de care a ales să-și petreacă viața. Timp de 12 ani nu a spus nimic despre ce i se întâmpla acasă. Ce-ar fi zis elevii din satul ei sau părinții acestora?

Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului din lume, afectând mai mult de 1 din 3 femei - o cifră care a rămas în mare parte neschimbată în ultimul deceniu.

Prima lovitură a primit-o când era însărcinată. A doua a fost peste o săptămână. Au urmat multe altele. Nu le-a ținut contul în cei 30 de ani cât a trăit cu un agresor. „Jumătate de viață a trecut fără să știu că am dreptul să fiu fericită”, spune Ioana*.

Olesea are trei copii pe care îi crește cu dragostea de care ea nu a avut niciodată parte. A fost abandonată de părinți pe când abia învăța să meargă, iar visul ei de a avea o familie frumoasă s-a transformat într-un coșmar când s-a căsătorit. Bărbatul în care a avut încredere o bătea și o umilea. Olesea a găsit puterea de a fugi de lângă el cu cei trei copii ai lor, iar astăzi își spune povestea ca să convingă femeile ce trec printr-o asemenea experiență să nu se lase învinse.

După ce a doua oară a fost obligat de judecată să urmeze un program de consiliere pentru agresorii familiali, Vitalie a înțeles că în familia sa, violența nu trebuie să existe. Și că din cauza unor convingeri stereotipice privind rolul femeii și al bărbatului acasă, familia pe care a întemeiat-o cândva din iubire și respect, era una plină de conflicte și abuz.

Ecaterina Medic este agricultoare. De 20 de ani conduce o întreprindere agricolă și oferă locuri de muncă oamenilor din satul natal, Roșcani, Strășeni. Lucrează 100 de hectare de pământ pe care are plantat porumb, floarea soarelui, viță de vie și pomi fructiferi.

Kamilla Pivovarenko este o tânără de 15 ani din orașul Dnepr, Ucraina, care, împreună cu mama, a fugit din calea războiului în Republica Moldova. În cadrul unui proiect dezvoltat de MilleniumM Training and Development Institute, a jucat în specatolul de caritate „Povești prin pietre” alături de alți/alte tineri și tinere refugiați/refugiate. Se implică în diverse activități care necesită creativitate și pot să schimbe lumea în bine.

Sergiu Chilat este lector universitar la Catedra de Matematică și Informatică a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Pe lângă activitatea de profesor, Sergiu gestionează compania „Power IT” și este co-fondatorul Asociației pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI). Eforturile sale sunt orientate în promovarea activă a implicării fetelor/femeilor în domeniul IT și combaterea stereotipurilor conform cărora fetele nu pot activa în domeniul IT la fel de bine ca și băieții.

Tinerii și tinerele sunt agenți și agente ale schimbării, iar UN Women încurajează implicarea acestora în acțiuni menite să promoveze importanța și necesitatea atingerii egalității de gen în societatea noastră, mai ales în rândul generației tinere.

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, sute de mii de ucraineni s-au refugiat în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova, comunitatea internațională, organizațiile societății civile, cetățeni, voluntari și voluntare și-au unit eforturile pentru a răspunde prompt și eficient la nevoile celor care au fugit din calea războiului. Persoanele implicate în soluționarea crizei refugiaților s-au confruntat cu un șir de provocări, una dintre cele mai stringente fiind menținerea echilibrului psihologic. Acest lucru a determinat mai mulți/te specialiști și specialiste din domeniul psihologiei și psihoterapiei să organizeze sesiuni de consiliere psihologică. Astfel a procedat și Elena Bîceva, președinta Asociației Gestalt Terapie și Psihodrama din Moldova, care organizează sesiuni de consiliere psihologică pentru funcționarii și funcționarele publici/e implicați/te în acțiunile de răspuns la criza refugiaților.

Tatiana Scutari este o militară, care timp de un an și jumătate a participat într-o misiune de pacificare în Republica Centrafricană. Cu ocazia Zilei Internaționale a forțelor de menținere a păcii ONU, care este marcată anual la data de 29 mai la nivel mondial, Tatiana a povestit cum a fost experiența sa și ce a motivat-o să participe într-o astfel de misiune.

Drept consecință a invaziei Federației Ruse în Ucraina, viața a milioane de oameni s-a schimbat peste noapte. Mulți ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele, fiind strămutați în interiorul țării sau refugiindu-se în țările vecine în căutarea unui adăpost sigur. Persoanele refugiate au fost nevoite să-i lase în urmă pe cei dragi, dar și să renunțe la locuri de muncă, hobby-uri, precum și alte lucruri din care, de fapt, era compusă viața lor.