Victoria Lungu, una din fondatoarele Asociației Obștești „Ophelia”, este dedicată luptei împotriva violenței în bază de gen și susținerii femeilor aflate în dificultate, din regiunea de sud a Moldovei. Datorită eforturilor Victoriei și colegelor sale, în noiembrie 2023, AO „Ophelia” a inaugurat în satul Roșu, raionul Cahul, Centrul de Reziliență a Femeilor. Scopul centrului este de a sprijini femeile supraviețuitoare ale violenței în bază de gen și cele aflate în situații de risc, atât din rândul refugiatelor, precum și celor din comunitățile gazdă. Motivația Victoriei de a fonda o organizație pentru femei rezidă în dorința de a contribui la crearea unei societăți lipsite de violență, în care fiecare femeie și fată trăiește într-un mediu sigur și echitabil.

În anul 2023, peste 200 de femei din Moldova și Ucraina au participat la programul „Women in Online Work" (WoW), care le-a oferit oportunități de dezvoltare și sprijin în recalificarea profesională. Printre participante se numără și Evghenia Hutsuliak, refugiată din orașul Odessa, Ucraina, care a traversat frontiera în speranța un refugiu sigur pentru ea și cei doi copii ai săi.

Într-o societate tot mai conștientă de impactul schimbărilor climatice, istoriile de succes axate pe produse prietenoase mediului devin repere de inspirație. Una dintre aceste istorii remarcabile este cea a Anei Bradu, fondatoarea Green Pack Moldova, o antreprenoare cu o viziune clară pentru un viitor sustenabil, care deține o afacere focusată pe ambalaje ecologice: sacoșe și saci menajeri compostabili, genți din bumbac, veselă de unică folosință din hârtie și trestie de zahăr, paie de băut din hârtie și alte produse eco. Prin determinarea sa, Ana a reușit să demonstreze că este posibil să contribuim la protejarea mediului înconjurător, în timp ce dezvoltăm soluții de afaceri viabile și responsabile.

Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, Evghenia se bucura de o viață confortabilă și sigură în orașul sudic Mykolaiv. Își împărțea zilele între prieteni și mama sa, regăsindu-se pe deplin în activitatea sa de profesoară de arte. După ce orașul ei a fost supus bombardamentelor neîncetate, a devenit prea periculos pentru Evghenia să rămână în propria casă. Împreună cu mama sa, Evghenia a fugit spre vest, alăturându-se celor 113.000 de persoane din Ucraina refugiate în Moldova, majoritatea femei și fete.

Evghenia Kushnir este o refugiată din Ucraina stabilită în Moldova, care a participat la Programul SheLeads – Crearea oportunitatilor privind dezvoltarea afacerilor pentru fetele și femeile refugiate și din comunitățile locale, oferit de UN Women Moldova.

Galina Garmaj este o femeie refugiată din Ucraina stabilită în Moldova care a participat la programul LEAP susținut de UN Women Moldova. Când a început războiul, Galina a crezut că nu va dura mult. În 2022, într-o zi de mai, în urma unui atac cu bombe, a fost lovit apartamentul în care aceasta locuise înainte de război. A început să îi fie frică de o eventuală lovitură în casa în care locuia acum familia ei. Atunci a luat o decizie rapidă. În două ore, și-a adunat lucrurile și a părăsit Ucraina.

Prin exemplul său, Olesea Plăcintă ilustrează forța și reziliența unei femei în drumul său spre autodepășire. Originară din localitatea Semeni, raionul Ungheni, Olesea, este mama a patru copii, care a traversat o călătorie impresionantă de redescoperire personală și succes antreprenorial, datorită programelor de abilitare economică susținute de UN Women Moldova.

Olesea Kolomiets activa în calitate de specialistă în degustarea ciocolatei, fiind certificată la nivel internațional și totodată, conducea o fabrică de ciocolată în Odesa. Când a început războiul, a fost nevoită să lase în urmă tot ceea la ce a muncit, în căutarea siguranței. S-a refugiat în Moldova, unde a decis să-și urmeze în continuare visul.

Olena Shaporova, originară din Odesa, Ucraina, s-a pomenit refugiată din cauza războiului declanșat în țara sa de baștină, fiind nevoită să lase totul în urmă, în căutarea siguranței. Ajunsă în Moldova cu cei trei copii, a fost hotărâtă să-și reconstruiască viața.

Stabilită în orașul Bălți, istoria Viktoriei Pisarenko este un exemplu de speranță și abilitare. Războiul din Ucraina a rupt-o de rădăcinile sale din Kiev, unde activa în calitate de stilistă. Cu toate acestea, în noua ei casă, femeia strălucește prin rezistența și spiritul ei antreprenorial.

Tot mai mulți/-te tineri și tinere din Republica Moldova aleg să se implice în diverse activități de promovare a drepturilor omului, utilizând abilitățile lor în diverse domenii de activitate. Astfel a procedat și Anastasia Suslov, o tânără activistă, care a decis să facă un stagiu la UN Women Moldova, în cadrul Programului ONU de Stagii pentru Diversitate. Vă invităm să cunoașteți istoria Anastasiei.

Natalia Ivanova* este o femeie refugiată din Ucraina care a fugit din calea războiului împreună cu soțul ei. Până la război, ea deja se confruntase cu episoade de violență psihologică în familie, dar după sosirea în Moldova, situația s-a agravat și mai mult. Natalia a găsit sprijin psihologic la RCTV "Memoria", o organizație parteneră a UN Women, care a ajutat-o să depășească provocările pe care le întâmplina în relația sa cu soțul.

Ziua mondială a asistenței umanitare este o ocazie oportună pentru a pune în evidență rolul crucial al implicării noastre comune pentru a răspunde nevoilor persoanelor refugiate, în toată diversitatea lor. La fel, este un moment esențial de recunoaștere a importanței consolidării relațiilor, parteneriatelor și colaborării între autoritățile centrale și locale, societatea civilă și comunitatea donatorilor, bazate pe încredere, respect și recunoaștere.

Cristina Voina, o persoană dedicată și plină de pasiune, este o membră valoasă a comunității din orașul Cahul. La vârsta de 28 de ani, își dedică timpul și energia în slujba altora, prin activitatea sa remarcabilă la Asociația Obștească „Azi”. Încă din anul 2017, Cristina a ales să se implice ca voluntară în cadrul asociației, manifestând un angajament deosebit față de proiectele și nevoile comunității locale. Prin eforturile sale și implicarea activă, a reușit să câștige aprecierea și încrederea colegilor și colegelor sale, iar în 2019 a fost recrutată în funcția de asistentă de proiect. După concediu de maternitate, în noiembrie 2022, Cristina a revenit cu și mai multă determinare și încredere în sine. A preluat rolul de administratoare în cadrul asociației, aducând un suflu nou și un profesionalism desăvârșit în gestionarea operațională și administrativă.

Satul Cărpineni din raionul Hîncești s-a mobilizat pentru a asigura ajutor persoanelor refugiate din Ucraina, încă din primele zile de război. În localitate a fost amenajat un centru de plasament în cadrul fostei școli internat. Inițial, centrul era preconizat pentru a primi copiii orfani din Ucraina, care ajung în Republica Moldova. Între timp, a fost adaptat necesităților tuturor persoanelor refugiate care au nevoie de adăpost și asistență. Deschis pe 4 martie 2022, în tot acest timp, centrul a găzduit peste 700 de femei, bărbați și copii din Ucraina. În prezent, 49 de persoane refugiate au găsit aici un loc ce le oferă siguranță.

Motociclismul este una dintre acele pasiuni care demonstrează că libertatea și emoția de a conduce o motocicletă pot fi potrivite pentru oricine dorește. Într-un domeniu în care stereotipurile și prejudecățile de gen sunt frecvente, mai multe femei din Republica Moldova își urmează cu încredere pasiunea pentru motociclete, dovedind că pot înfrunta orice provocare. Astăzi, UN Women vă invită să cunoașteți trei femei remarcabile care fac parte din comunitatea persoanelor pasionate de motociclete și care au reușit să depășească aceste stereotipuri. Ecaterina Tiufanova, Tatiana Dormenco și Ecaterina David au fost deschise să-și împărtășească experiențele personale și să ofere sfaturi inspiraționale pentru alte femei cu același entuziasm pentru motociclete. Cele trei protagoniste sunt membre ale comunității Motoskills (Poka2ki.md), care promovează acest hobby în rândul femeilor pasionate de motociclete.

Ina Iavorschi este o tânără antreprenoare care a lansat platforma VV Billing împreună cu echipa sa, un instrument digital care, printre altele, va facilita facturarea și achitarea serviciilor comunale. Ina ne-a povestit despre experiența ei în calitate de antreprenoare, dar și ce oportunități de dezvoltare profesională oferă domeniul IT.

Pe parcursul ultimilor ani, din ce în ce mai multe persoane aleg instruirea în mediul online, datorită flexibilității de învățare și oportunităților pe care le oferă acest tip de instruire. Cursurile online capătă o tot mai mare popularitate și în Republica Moldova. UN Women vă invită să o cunoașteți pe Tatiana Ciaglic, fondatoarea platformei Easy E-learning, care își propune să dezvolte un algoritm de învățare care le-ar permite utilizatorilor și utilizatoarelor platformei să-și personalizeze informația studiată și modul de instruire conform propriilor necesități și preferințe, astfel încât procesul de învățare să devină cât mai eficient și plăcut.

Acum câțiva ani, Anna Rojelovscaia, tot analizând și cercetând piața muncii din Moldova, a hotărât să se reorienteze profesional. Astfel, din profesoara de filologie care învăța elevii, a devenit la scurt timp manageră resurse umane, iar mai apoi a migrat spre sfera digitală. Așa a ajuns ca astăzi Ana să fie fondatoarea și administratoarea companiei „X-Gebo Studio”, care creează animații comerciale 2D și 3D pentru industria filmului, dar și pentru publicitate. Munca ei include atât administrarea companiei, cât și crearea conținutului pentru social media. În continuare, Anna ne vorbește despre reușitele, dar și dificultățile cu care se confruntă femeile ce activează în sfera digitală.

UN Women a desfășurat, la Soroca, un dialog care a reunit reprezentanți și reprezentante ale organizațiilor societății civile (OSC-uri) și comunității internaționale, precum și femei refugiate și din comunitățile-gazdă, pentru a dezbate subiecte privind consolidarea serviciilor specializate pentru femeile refugiate, supraviețuitoarele violenței și pentru cele expuse riscului, precum și provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile în recunoașterea și raportarea violenței.