Așa cum UN Women prin mandatul său, promovează implementarea Agendei „Femeile, Pacea și Securitatea” și încurajează participarea activă a femeilor în procese decizionale, cu ocazia Zilei internaționale a păcii, Jana Costachi ne-a vorbit despre experiența sa de susținere a persoanelor refugiate și implicarea activă în procesele de menținere a păcii.

Mai multe femei din Republica Moldova, care s-au implicat din prima zi, alături de alte mii de femei din țara noastră, pentru a ajuta oamenii care au fugit din calea războiului din Ucraina, au vorbit despre experiența și motivația lor dar și importanța implicării fiecăruia dintre noi pentru a oferi sprijin oamenilor aflați în dificultate. Femeile s-au reunit în cadrul unui eveniment organizat de UN Women Moldova cu ocazia Zilei Mondiale a Asistenței Umanitare, sărbătorită anual la 19 august.

Discursul Simei Bahous, subsecretară generală a Națiunilor Unite și directoare executivă a UN Women, cu prilejul Zilei Mondiale a Asistenței Umanitare, 19 august 2022

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

O delegație a Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară al ONU (WPHF), care a inclus reprezentante/-ți ai Fondului și ai guvernelor donatoare din Austria, Germania, Irlanda, Norvegia, Suedia și Marea Britanie, a vizitat Republica Moldova în perioada 21-23 iunie 2022.

6 organizații ale societății civile din Moldova, create și conduse de femei și/sau care promovează agenda „Femei, Pace și Securitate”, au primit susținere financiară în valoare totală de aproape 1 mln USD de la Fondul Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară al ONU (WPHF) cu susținerea UN Women Moldova.

De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, sute de mii de ucraineni s-au refugiat în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova, comunitatea internațională, organizațiile societății civile, cetățeni, voluntari și voluntare și-au unit eforturile pentru a răspunde prompt și eficient la nevoile celor care au fugit din calea războiului. Persoanele implicate în soluționarea crizei refugiaților s-au confruntat cu un șir de provocări, una dintre cele mai stringente fiind menținerea echilibrului psihologic. Acest lucru a determinat mai mulți/te specialiști și specialiste din domeniul psihologiei și psihoterapiei să organizeze sesiuni de consiliere psihologică. Astfel a procedat și Elena Bîceva, președinta Asociației Gestalt Terapie și Psihodrama din Moldova, care organizează sesiuni de consiliere psihologică pentru funcționarii și funcționarele publici/e implicați/te în acțiunile de răspuns la criza refugiaților.

Drept consecință a invaziei Federației Ruse în Ucraina, viața a milioane de oameni s-a schimbat peste noapte. Mulți ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele, fiind strămutați în interiorul țării sau refugiindu-se în țările vecine în căutarea unui adăpost sigur. Persoanele refugiate au fost nevoite să-i lase în urmă pe cei dragi, dar și să renunțe la locuri de muncă, hobby-uri, precum și alte lucruri din care, de fapt, era compusă viața lor.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Ca parte a eforturilor continue de a contribui la creșterea rezilienței celor mai vulnerabile grupuri în contextul crizelor multiple, în special a consecințelor pandemiei de COVID-19, UN Women a inițiat, la sfârșitul anului 2021, proiectul „Sporirea accesului femeilor din grupurile vulnerabile la produse alimentare și de primă necesitate”, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, finanțat de Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.

Femeile din satul Boșcana, împreună cu refugiatele din Ucraina, au organizat o activitate pentru a se cunoaște mai bine și a face schimb de tradiții și obiceiuri, la inițiativa Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu susținerea UN Women și sprijinul financiar al Suediei. Aceasta a fost prima dată când refugiatele cazate în comună au avut ocazia să se întâlnească și să facă schimb de informații. De asemenea, oamenii din sat au putut să cunoască mai bine femeile care locuiesc de două luni în localitatea lor.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Svetlana Babaș este o tânără de 19 ani din comunitatea romă, care a fost nevoită să-și părăsească țara drept consecință a invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina. Ea a povestit istoria sa ca și tânără mamă îngrijorată pentru copilul care urma să apară pe lume în scurt timp, dar și în calitate de refugiată care a găsit un adăpost sigur într-un centru de plasament temporar în raionul Strășeni.

Discursul Subsecretarei Generale a Națiunilor Unite și Directoarei Executive UN Women, Sima Bahous, la ședința Consiliului de Securitate al ONU privind menținerea păcii și securității în Ucraina

Subsecretara Generală a Națiunilor Unite și Directoarea Executivă UN Women Sima Bahous a vizitat Republica Moldova în perioada 8 – 10 aprilie pentru a reitera angajamentul UN Women în promovarea egalității de gen și leadership-ului feminin în Moldova. Pe parcursul vizitei sale, Sima Bahous a subliniat determinarea UN Women de a susține Republica Moldova în calitate de țară gazdă pentru mii de persoane refugiate, care fug din calea războiului din Ucraina.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI a primit o donație de 60 scaune cu rotile și 40 de premergătoare pentru persoanele cu mobilitate redusă sau vârstnici. Echipamentul de asistență a fost donat de către UN Women Moldova cu sprijinul financiar al Suediei.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

La data de 24 februarie, Natalia, Irina și Cristina, trei prietene și mame din Odesa, au fost trezite de alarme aeriene și explozii. Rusia a lansat o ofensivă militară împotriva Ucrainei. „Stres, pericol și ambuteiaje, în special în apropierea unităților militare... A fost teribil să văd saci plini cu nisip la punctele de control. Nici nu-mi amintesc tot drumul spre Moldova, pentru că eram foarte panicată.” își amintește Cristina de 41 de ani, care a venit cu fiicile sale de 18 și 3,5 ani. „După traversarea frontierei, voluntarii și voluntarele ne-au ajutat cu hrană și transport. Le suntem foarte recunoscătoare moldovenilor.”

Circa 30 de membrii ai organizațiilor societății civile, care reprezintă 20 de organizații din 9 raioane, au creat, în premieră, Platforma Civică pentru Bugetare Sensibilă la Gen (BSG), cu scopul de a-și uni eforturile în monitorizarea și promovarea bugetelor din prisma egalității de gen.

Modul în care este gestionat bugetul public afectează deopotrivă femeile și bărbații. Cum poate un buget să reflecte necesitățile femeilor și bărbaților în mod echilibrat? Cum pot fi bugetați banii pentru cele mai importante aspecte ale comunității? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cheie, la care ne-a răspuns Marija Risteska, expertă internațională în domeniul Bugetării Sensibile la Gen (BSG).