Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, Evghenia se bucura de o viață confortabilă și sigură în orașul sudic Mykolaiv. Își împărțea zilele între prieteni și mama sa, regăsindu-se pe deplin în activitatea sa de profesoară de arte. După ce orașul ei a fost supus bombardamentelor neîncetate, a devenit prea periculos pentru Evghenia să rămână în propria casă. Împreună cu mama sa, Evghenia a fugit spre vest, alăturându-se celor 113.000 de persoane din Ucraina refugiate în Moldova, majoritatea femei și fete.

Evghenia Kushnir este o refugiată din Ucraina stabilită în Moldova, care a participat la Programul SheLeads – Crearea oportunitatilor privind dezvoltarea afacerilor pentru fetele și femeile refugiate și din comunitățile locale, oferit de UN Women Moldova.

Galina Garmaj este o femeie refugiată din Ucraina stabilită în Moldova care a participat la programul LEAP susținut de UN Women Moldova. Când a început războiul, Galina a crezut că nu va dura mult. În 2022, într-o zi de mai, în urma unui atac cu bombe, a fost lovit apartamentul în care aceasta locuise înainte de război. A început să îi fie frică de o eventuală lovitură în casa în care locuia acum familia ei. Atunci a luat o decizie rapidă. În două ore, și-a adunat lucrurile și a părăsit Ucraina.

Olesea Kolomiets activa în calitate de specialistă în degustarea ciocolatei, fiind certificată la nivel internațional și totodată, conducea o fabrică de ciocolată în Odesa. Când a început războiul, a fost nevoită să lase în urmă tot ceea la ce a muncit, în căutarea siguranței. S-a refugiat în Moldova, unde a decis să-și urmeze în continuare visul.

Olena Shaporova, originară din Odesa, Ucraina, s-a pomenit refugiată din cauza războiului declanșat în țara sa de baștină, fiind nevoită să lase totul în urmă, în căutarea siguranței. Ajunsă în Moldova cu cei trei copii, a fost hotărâtă să-și reconstruiască viața.

Stabilită în orașul Bălți, istoria Viktoriei Pisarenko este un exemplu de speranță și abilitare. Războiul din Ucraina a rupt-o de rădăcinile sale din Kiev, unde activa în calitate de stilistă. Cu toate acestea, în noua ei casă, femeia strălucește prin rezistența și spiritul ei antreprenorial.

Ziua mondială a asistenței umanitare este o ocazie oportună pentru a pune în evidență rolul crucial al implicării noastre comune pentru a răspunde nevoilor persoanelor refugiate, în toată diversitatea lor. La fel, este un moment esențial de recunoaștere a importanței consolidării relațiilor, parteneriatelor și colaborării între autoritățile centrale și locale, societatea civilă și comunitatea donatorilor, bazate pe încredere, respect și recunoaștere.

Satul Cărpineni din raionul Hîncești s-a mobilizat pentru a asigura ajutor persoanelor refugiate din Ucraina, încă din primele zile de război. În localitate a fost amenajat un centru de plasament în cadrul fostei școli internat. Inițial, centrul era preconizat pentru a primi copiii orfani din Ucraina, care ajung în Republica Moldova. Între timp, a fost adaptat necesităților tuturor persoanelor refugiate care au nevoie de adăpost și asistență. Deschis pe 4 martie 2022, în tot acest timp, centrul a găzduit peste 700 de femei, bărbați și copii din Ucraina. În prezent, 49 de persoane refugiate au găsit aici un loc ce le oferă siguranță.

UN Women a desfășurat, la Soroca, un dialog care a reunit reprezentanți și reprezentante ale organizațiilor societății civile (OSC-uri) și comunității internaționale, precum și femei refugiate și din comunitățile-gazdă, pentru a dezbate subiecte privind consolidarea serviciilor specializate pentru femeile refugiate, supraviețuitoarele violenței și pentru cele expuse riscului, precum și provocările cu care se confruntă organizațiile societății civile în recunoașterea și raportarea violenței.

Accesul la educație reprezintă un drept fundamental al fiecărui om, dar și o responsabilitate publică. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 24 ianuarie drept Zi internațională a educației, pentru a celebra rolul educației în atingerea păcii și dezvoltării durabile. Fără educație și oportunități echitabile și incluzive pentru toți, țările nu vor reuși să atingă egalitatea de gen și să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri și adulți.

Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului din lume, afectând mai mult de 1 din 3 femei - o cifră care a rămas în mare parte neschimbată în ultimul deceniu.

Prima lovitură a primit-o când era însărcinată. A doua a fost peste o săptămână. Au urmat multe altele. Nu le-a ținut contul în cei 30 de ani cât a trăit cu un agresor. „Jumătate de viață a trecut fără să știu că am dreptul să fiu fericită”, spune Ioana*.

După ce a doua oară a fost obligat de judecată să urmeze un program de consiliere pentru agresorii familiali, Vitalie a înțeles că în familia sa, violența nu trebuie să existe. Și că din cauza unor convingeri stereotipice privind rolul femeii și al bărbatului acasă, familia pe care a întemeiat-o cândva din iubire și respect, era una plină de conflicte și abuz.

Tinerii și tinerele sunt agenți și agente ale schimbării, iar UN Women încurajează implicarea acestora în acțiuni menite să promoveze importanța și necesitatea atingerii egalității de gen în societatea noastră, mai ales în rândul generației tinere.

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

Războiul i-a trezit în dimineața zilei de 24 februarie și le-a schimbat viața. Unii s-au speriat și s-au închis în apartamente, alții și-au luat câteva lucruri și au plecat cât mai departe de bubuiturile obuzelor și de ecoul sirenelor. Destinația – oriunde, doar să fie un loc sigur. În câteva săptămâni, aproape patru milioane de ucraineni s-au transformat în refugiați, iar mulți dintre ei și-au găsit liniștea și siguranța în Republica Moldova.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.