Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, Evghenia se bucura de o viață confortabilă și sigură în orașul sudic Mykolaiv. Își împărțea zilele între prieteni și mama sa, regăsindu-se pe deplin în activitatea sa de profesoară de arte. După ce orașul ei a fost supus bombardamentelor neîncetate, a devenit prea periculos pentru Evghenia să rămână în propria casă. Împreună cu mama sa, Evghenia a fugit spre vest, alăturându-se celor 113.000 de persoane din Ucraina refugiate în Moldova, majoritatea femei și fete.

Evghenia Kushnir este o refugiată din Ucraina stabilită în Moldova, care a participat la Programul SheLeads – Crearea oportunitatilor privind dezvoltarea afacerilor pentru fetele și femeile refugiate și din comunitățile locale, oferit de UN Women Moldova.

Galina Garmaj este o femeie refugiată din Ucraina stabilită în Moldova care a participat la programul LEAP susținut de UN Women Moldova. Când a început războiul, Galina a crezut că nu va dura mult. În 2022, într-o zi de mai, în urma unui atac cu bombe, a fost lovit apartamentul în care aceasta locuise înainte de război. A început să îi fie frică de o eventuală lovitură în casa în care locuia acum familia ei. Atunci a luat o decizie rapidă. În două ore, și-a adunat lucrurile și a părăsit Ucraina.

Olesea Kolomiets activa în calitate de specialistă în degustarea ciocolatei, fiind certificată la nivel internațional și totodată, conducea o fabrică de ciocolată în Odesa. Când a început războiul, a fost nevoită să lase în urmă tot ceea la ce a muncit, în căutarea siguranței. S-a refugiat în Moldova, unde a decis să-și urmeze în continuare visul.

Olena Shaporova, originară din Odesa, Ucraina, s-a pomenit refugiată din cauza războiului declanșat în țara sa de baștină, fiind nevoită să lase totul în urmă, în căutarea siguranței. Ajunsă în Moldova cu cei trei copii, a fost hotărâtă să-și reconstruiască viața.

Stabilită în orașul Bălți, istoria Viktoriei Pisarenko este un exemplu de speranță și abilitare. Războiul din Ucraina a rupt-o de rădăcinile sale din Kiev, unde activa în calitate de stilistă. Cu toate acestea, în noua ei casă, femeia strălucește prin rezistența și spiritul ei antreprenorial.

Ziua mondială a asistenței umanitare este o ocazie oportună pentru a pune în evidență rolul crucial al implicării noastre comune pentru a răspunde nevoilor persoanelor refugiate, în toată diversitatea lor. La fel, este un moment esențial de recunoaștere a importanței consolidării relațiilor, parteneriatelor și colaborării între autoritățile centrale și locale, societatea civilă și comunitatea donatorilor, bazate pe încredere, respect și recunoaștere.

Satul Cărpineni din raionul Hîncești s-a mobilizat pentru a asigura ajutor persoanelor refugiate din Ucraina, încă din primele zile de război. În localitate a fost amenajat un centru de plasament în cadrul fostei școli internat. Inițial, centrul era preconizat pentru a primi copiii orfani din Ucraina, care ajung în Republica Moldova. Între timp, a fost adaptat necesităților tuturor persoanelor refugiate care au nevoie de adăpost și asistență. Deschis pe 4 martie 2022, în tot acest timp, centrul a găzduit peste 700 de femei, bărbați și copii din Ucraina. În prezent, 49 de persoane refugiate au găsit aici un loc ce le oferă siguranță.

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Femeile din satul Boșcana, împreună cu refugiatele din Ucraina, au organizat o activitate pentru a se cunoaște mai bine și a face schimb de tradiții și obiceiuri, la inițiativa Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu susținerea UN Women și sprijinul financiar al Suediei. Aceasta a fost prima dată când refugiatele cazate în comună au avut ocazia să se întâlnească și să facă schimb de informații. De asemenea, oamenii din sat au putut să cunoască mai bine femeile care locuiesc de două luni în localitatea lor.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

Trei dintre femeile care au hotărât să se implice mai activ în viața politică din localitățile lor sunt Budescu Aliona, Perju Alina și Stăvilă Rima. În cadrul evenimentului, organizat în satul Cociulia, Cantemir, femeile și-au prezentat obiectivele politice, motivul din care vor să acceadă la funcțiile pe care și le-au ales, dar și cum își propun să dezvolte localitățile în care trăiesc.

Sunt determinate și știu că prin perseverență pot să influențeze viața politică din localitățile în care trăiesc. Este vorba de 4 dintre participantele Programului de capacitare civică și politică pentru femeile cu dizabilități, care au decis să candideze la alegerile locale din anul 2019.

Opt dintre participantele programului „Femeile rome în politică” au efectuat o vizită de informare la Parlamentul Republicii Moldova. Femeile au vizitat muzeul parlamentului, sala plenară și au avut o discuție cu primul deputat de origine romă din istoria Republicii Moldova, Radu Marian.

Un nou grup de femei-lidere din diverse regiuni ale Republicii Moldova s-a reunit, la Chișinău, unde participă, timp de trei zile, la sesiunea de instruire 2019 a Academiei de Liderism Feminin „Women 4 Leadership”. Astfel, 55 de femei s-au alăturat grupului de femei-lidere care au participat la o instruire similară, organizată în martie curent, iar împreună cu beneficiarele proiectului „Women 4 Leadership” din sesiunea anului trecut formează și consolidează o platformă de dialog, instruire și acțiune pentru femeile-lidere din Moldova.

În jur de 40 de femei lidere din toată țara au participat sâmbătă, 30 martie, la ședința de lucru cu liderele locale ale Clubului Politic al Femeilor 50/50 (CPF). Întâlnirea a încununat Campania Națională de instruire „Candidează! Fii tu schimbarea!”, unde 403 de persoane – 383 de femei și 20 de bărbați - aspiranți la alegerile locale au participat la seminare de formare electorală, organizată de Clubul Politic al Femeilor 50/50 (CPF 50/50), cu sprijinul UN Women și finanțată de Suedia.

65 de femei-lidere din diverse regiuni ale Republicii Moldova s-au reunit, la Chișinău, pentru a participa la masa de rotundă de lansare a sesiunii de instruiri pentru anul 2019 a Academiei de Liderism Feminin „Women 4 Leadership”, fiind încurajate de către inițiatorii și partenerii proiectului și de către participantele la ediția precedentă să beneficieze din plin de această oportunitate ca să-și facă vocea auzită și inițiativele realizate.

15 femei rome din 8 localități din R. Moldova au participat, în premieră, la programul de instruire și capacitare „Femeile rome în politică”. Programul a fost lansat în perioada 16-17 februarie 2019, la inițiativa UN Women Moldova, în parteneriat cu Centrul Național al Romilor.