Într-o societate tot mai conștientă de impactul schimbărilor climatice, istoriile de succes axate pe produse prietenoase mediului devin repere de inspirație. Una dintre aceste istorii remarcabile este cea a Anei Bradu, fondatoarea Green Pack Moldova, o antreprenoare cu o viziune clară pentru un viitor sustenabil, care deține o afacere focusată pe ambalaje ecologice: sacoșe și saci menajeri compostabili, genți din bumbac, veselă de unică folosință din hârtie și trestie de zahăr, paie de băut din hârtie și alte produse eco. Prin determinarea sa, Ana a reușit să demonstreze că este posibil să contribuim la protejarea mediului înconjurător, în timp ce dezvoltăm soluții de afaceri viabile și responsabile.

Înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, Evghenia se bucura de o viață confortabilă și sigură în orașul sudic Mykolaiv. Își împărțea zilele între prieteni și mama sa, regăsindu-se pe deplin în activitatea sa de profesoară de arte. După ce orașul ei a fost supus bombardamentelor neîncetate, a devenit prea periculos pentru Evghenia să rămână în propria casă. Împreună cu mama sa, Evghenia a fugit spre vest, alăturându-se celor 113.000 de persoane din Ucraina refugiate în Moldova, majoritatea femei și fete.

Evghenia Kushnir este o refugiată din Ucraina stabilită în Moldova, care a participat la Programul SheLeads – Crearea oportunitatilor privind dezvoltarea afacerilor pentru fetele și femeile refugiate și din comunitățile locale, oferit de UN Women Moldova.

Galina Garmaj este o femeie refugiată din Ucraina stabilită în Moldova care a participat la programul LEAP susținut de UN Women Moldova. Când a început războiul, Galina a crezut că nu va dura mult. În 2022, într-o zi de mai, în urma unui atac cu bombe, a fost lovit apartamentul în care aceasta locuise înainte de război. A început să îi fie frică de o eventuală lovitură în casa în care locuia acum familia ei. Atunci a luat o decizie rapidă. În două ore, și-a adunat lucrurile și a părăsit Ucraina.

Olesea Kolomiets activa în calitate de specialistă în degustarea ciocolatei, fiind certificată la nivel internațional și totodată, conducea o fabrică de ciocolată în Odesa. Când a început războiul, a fost nevoită să lase în urmă tot ceea la ce a muncit, în căutarea siguranței. S-a refugiat în Moldova, unde a decis să-și urmeze în continuare visul.

Olena Shaporova, originară din Odesa, Ucraina, s-a pomenit refugiată din cauza războiului declanșat în țara sa de baștină, fiind nevoită să lase totul în urmă, în căutarea siguranței. Ajunsă în Moldova cu cei trei copii, a fost hotărâtă să-și reconstruiască viața.

Stabilită în orașul Bălți, istoria Viktoriei Pisarenko este un exemplu de speranță și abilitare. Războiul din Ucraina a rupt-o de rădăcinile sale din Kiev, unde activa în calitate de stilistă. Cu toate acestea, în noua ei casă, femeia strălucește prin rezistența și spiritul ei antreprenorial.

Ziua mondială a asistenței umanitare este o ocazie oportună pentru a pune în evidență rolul crucial al implicării noastre comune pentru a răspunde nevoilor persoanelor refugiate, în toată diversitatea lor. La fel, este un moment esențial de recunoaștere a importanței consolidării relațiilor, parteneriatelor și colaborării între autoritățile centrale și locale, societatea civilă și comunitatea donatorilor, bazate pe încredere, respect și recunoaștere.

Satul Cărpineni din raionul Hîncești s-a mobilizat pentru a asigura ajutor persoanelor refugiate din Ucraina, încă din primele zile de război. În localitate a fost amenajat un centru de plasament în cadrul fostei școli internat. Inițial, centrul era preconizat pentru a primi copiii orfani din Ucraina, care ajung în Republica Moldova. Între timp, a fost adaptat necesităților tuturor persoanelor refugiate care au nevoie de adăpost și asistență. Deschis pe 4 martie 2022, în tot acest timp, centrul a găzduit peste 700 de femei, bărbați și copii din Ucraina. În prezent, 49 de persoane refugiate au găsit aici un loc ce le oferă siguranță.

Ecaterina Medic este agricultoare. De 20 de ani conduce o întreprindere agricolă și oferă locuri de muncă oamenilor din satul natal, Roșcani, Strășeni. Lucrează 100 de hectare de pământ pe care are plantat porumb, floarea soarelui, viță de vie și pomi fructiferi.

Un mecanism local de incluziune socio-economică a supraviețuitoarelor violenței în familie a fost elaborat prin intermediul proiectului EVA – Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni, finanțat de Uniunea Europeană. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a femeilor (supraviețuitoare a violenței) și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Mecanismul a fost testat în 12 localități din raioanele Ungheni și Cahul, iar peste 250 de femei au beneficiat de suport pentru educație, formare și angajare, pentru a deveni independente economic.

Tinerii și tinerele sunt agenți și agente ale schimbării, iar UN Women încurajează implicarea acestora în acțiuni menite să promoveze importanța și necesitatea atingerii egalității de gen în societatea noastră, mai ales în rândul generației tinere.

Pandemia COVID-19, dar și crizele multiple din ultima perioadă, au determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, iar acestea se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social. Acest lucru este determinat, inclusiv, de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații în societate și în familie.

Iaroslav este un tânăr de 19 ani din Odesa care s-a refugiat la începutul lunii martie în Moldova împreună cu familia sa. El este pasionat de muzică, computer și contabilitate. Tânărul are o dezvoltare atipică și mai multe dizabilități care pe fundalul bombardamentelor, apropierii liniei frontului și a stresului cauzat de război, au înrăutățit puternic starea de sănătate a tânărului. Dacă până la război, grație terapiei, Iaroslav putea să se deplaseze cu mult ajutor pe propriile picioare, acum este din nou țintuit în scaunul cu rotile.

Femeile din satul Boșcana, împreună cu refugiatele din Ucraina, au organizat o activitate pentru a se cunoaște mai bine și a face schimb de tradiții și obiceiuri, la inițiativa Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu susținerea UN Women și sprijinul financiar al Suediei. Aceasta a fost prima dată când refugiatele cazate în comună au avut ocazia să se întâlnească și să facă schimb de informații. De asemenea, oamenii din sat au putut să cunoască mai bine femeile care locuiesc de două luni în localitatea lor.

De la începutul războiului în Ucraina, Moldova și Polonia au găzduit cel mai mare număr de persoane refugiate. La data de 22 apriilie, în diverse regiuni ale Republicii Moldova se adăpostesc aproximativ 91 de mii de persoane refugiate. UN Women colaborează cu partenerii în vederea colectării, analizei și diseminării datelor statistice pentru a ilustra impactul diferit și disproporțional al invaziei militare a Federației ruse în Ucraina asupra femeilor și fetelor.

23 de localități din Cahul și Ungheni au elaborat strategii și bugete sensibile la gen pentru anul 2022

La 22 martie 2022, în Moldova se aflau 97,057 de refugiați, majoritatea acestora fiind femei și copii. În aceste circumstanțe se află și o familie extinsă din comunitatea romă cu 12 membri, care au fost nevoiți să-și părăsească casele în satul Arbuzinka, regiunea Mykolaiv, Ucraina, căutând securitate, protecție și ajutor în Moldova.

Svetlana Brodețcaia este manageră servicii clienți în cadrul întreprinderii cu capital străin „Premier Energy” SRL. Cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul energetic, ea afirmă că genul nu constituie un obstacol pentru avansarea în carieră. Mai cu seamă în cazul persoanelor care au reușit să dezvolte competențe valoroase pentru piața muncii și sfera care le interesează. Activând într-un domeniu considerat preponderent masculin și care angajează în mare parte bărbați, Svetlana Brodețcaia consideră, că prin muncă asiduă femeile pot obține succes în domeniul de care sunt pasionate.

Soluții alternative pentru mame, sau cum putem susține femeile să se reintegreze pe piața muncii după concediul de îngrijire a copiilor