Elena Neiculov: Pandemia ne-a forțat să învățăm a comunica online

Data: 25 mai 2021

Maria Cozma, directoarea grădiniței din Frăsinești și Elena Neiculov, secretara Consiliului Comunal din Zîrnești/ Foto: UN Women/ Aurel Obreja
Deși vremea se anunța destul de capricioasă, cu ploi și lapoviță, nu abandonasem ideea de a ajunge în Zîrnești, comună din raionul Cahul din care mai fac parte localitățile Paicu și Tretești. Localitatea se află la doar 14 km de orașul Cahul și la 152 km de capitală.

Și iată-ne la începutul acestei zile superbe de primăvară, în care am simțit de toate: soare văratic, dar cu colți, ploaie și puțină lapoviță, dar mai presus de toate, aerul curat ca un cub de gheață, peisajele magnifice desprinse parcă din Bruegel și bunăvoința celei care urma foarte curând să o cunoaștem.

Elena Neiculov în biroul său de la Consiliului Comunal Zîrnești. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Elena Neiculov, secretara Consiliului Comunal Zîrnești, ne aștepta binevoitoare și curioasă. Ochii îi râdeau, se vedea bine, chiar dacă purta mască. Casa Elenei e chiar la câțiva metri de consiliu, astfel, reușește să ia prânzul în sânul familiei, cu soțul și cele două fetițe, de cinci și șapte ani. Muncește la Consiliul Local de zece ani, din anul 2011 și spune că datorită lucrului mereu învață ceva nou, chiar dacă în copilărie visase la o altă profesie.

„De mică visam să fiu medic, dar până la urmă am devenit secretară a Consiliului Comunal Zîrnești și e o profesie care îmi place foarte mult, din care mereu învăț nou.”

Elena povestește despre rutina zilnică. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Elena spune că natalitatea e în scădere în Republica Moldova, iar acest fapt a transformat elaborarea certificatelor de naștere într-un moment cu totul special.

Cel mai mult îmi place să fac certificate de naștere că sunt foarte rare. Ultimii doi ani au fost foarte puține. Chiar ne bucurăm să facem certificate de naștere. Când bem un ceai cu colegele, ne lăudăm: azi am făcut un certificat de naștere! De la începutul anului am făcut în total trei certificate. Toate secretarele zic, atunci când ne întâlnim la starea civilă, că sunt tot mai puține. Cel mai mult facem certificate de deces.”

 

Elena aranjând documentele în mape. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Pandemia a fost o provocare imensă pentru Elena pentru că a trebuit să combine și să reușească atât la serviciu, cât și acasă. Lecțiile online, lucrul online și trecerea bruscă într-o nouă lume, mai digitalizată, a panicat-o de la bun început.

„Îmi amintesc chiar prima zi, era 10 martie seara, și pe grupul de grădiniță pe care comunicăm cu părinții, au început să vină anunțuri că trecem online. Nu înțelegeam cum va fi și ce se are în vedere. Sincer, e foarte greu din toate punctele de vedere: lucru, semănat, pus în grădină și încă pandemia asta. Cumpăram mai multe produse alimentare. Ce ține de lucru, deodată s-a resimțit asupra bugetului primăriei.”

Cursul de abilitare digitală a fost unul dintre cele mai utile cursuri de formare făcute de Elena Neiculov. Declararea stării de urgență ca răspuns la pandemie, a făcut dificilă comunicarea cu cetățenii, spune secretara consiliului, sau chiar a anulat unele practici și activități. Prin intermediul Proiectului EVA, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF, s-a mizat pe trei luni de instruire intensă și mentorat pentru primării ca să îmbunătățească și să perfecționeze abilitățile digitale ale aleșilor/elor locali/e și funcționarilor publici, explorându-se diferite soluții de comunicare cu cetățenii și eficientizarea activităților de zi cu zi.

„Cursul EVA a fost foarte util și interesant. S-a lucrat mult la planificarea și trimiterea invitațiilor și anunțurilor către săteni. Puține lucruri am știut până la curs, dar anumite lucruri nu le-am știut deloc. Formatoarea a fost răbdătoare și ne explica pe îndelete. Am participat eu, primarul, preceptorul fiscal, directoarea grădiniței. S-a lucrat foarte mult cu APL-urile. Mi-a plăcut Google Drive despre care nu știam nimic și calendarul Google. Am făcut un calendar al primăriei. Mi-a părut utilă setarea ședințelor pe ZOOM, împărțirea în camere, pe echipe”.

Elena povestind despre instruirile de care a beneficiat în cadrul proiectului EVA. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Odată cu pandemia a fost semnalată o nevoie imediată de formare și consolidare a capacităților digitale a autorităților publice locale, astfel încât acestea să își poată continua activitatea online în mod eficient și sigur. Astfel, informația predată la curs a avut drept scop eficientizarea comunicării autorităților publice locale cu comunitatea în perioada pandemică, încurajarea cetățenilor de a participa la procesul de luare a deciziilor, dar și la promovarea activităților APL pe rețelele de socializare.

„Am creat și un grup de Viber cu alte colege, secretarele din vecinătate, și alte sate, și ne consultăm, ne ajutăm. E o practică foarte utilă. Cel mai mult de la curs, mi-au plăcut chestionarele, să formăm întrebări, să oferim posibilitatea să voteze, mai ales că pe Viber, avem un grup și cu toți locuitorii din sat. Acolo postăm toate întrebările și anunțurile: când se stinge lumina, când lucrăm cu anumite certificate, anunțăm acolo chiar dacă se pierde un cățel. Anunțuri că nu o să fie apă două zile, tot-tot ce se face în localitate. Așa, devenim mai transparenți și mai rapizi. În plus, vom folosi și Facebook.”

Doar 60% din APL-urile partenere ale proiectului EVA aveau un cont corporativ până la curs, deseori fiind interpretată greșit pagina pe o rețea de socializare cu un grup, iar altele fiind nefuncționale. 

„Avem pagină pe Facebook a primăriei, dar era creată ca pagină privată. Formatoarea ne-a ajutat să o facem publică și astfel a fost creat grupul Băștinașilor. Acolo vom posta tot ce ține de activitatea noastră, toate anunțurile, vom informa locuitorii în timp real și rapid.”

 Elena ne arată pagina Băștinașilor pe Facebook. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Pe lângă cereri, documente, procese-verbale, Elena încearcă să fie cât mai activă și mai aproape de cetățeni și doleanțele lor.

„Am făcut chiar și Gmail a primăriei. Iarăși, ne-a plăcut mult chestionarele. Așa cum în pandemie nu putem aduna lumea și face ședințe publice, acum avem posibilitatea să informăm cetățenii sau să-i consultăm prin chestionare pe Gmail. Putem mai ușor și mai rapid să implicăm locuitorii în diferite proiecte și procese. Pot planifica, trimite, informa mult mai simplu”

Elena în biroul său. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Platforma ZOOM este o platformă relativ nouă și mai puțin cunoscută. În perioada pandemiei de Covid-19, a devenit destul de populară și una dintre cele mai întrebuințate platforme.

„Nu am știut nimic despre ZOOM și a fost ceva tare nou. Nu știam cum să setez, cum să organizăm ceva. Ședințele consiliului local le vom putea face și online, ședințele cu partenerii, poate chiar cu cetățenii. Vom lucra mai ușor, îi vom implica mai mult”.

Elena navighează pe rețelele de socializare. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Elena Neiculov știe cât de importantă e comunicarea ușoară cu oamenii. Îi poți implica și schimba lucrurile în comunitate, poți face proiecte și menține chiar o relație frumoasă cu cetățenii din diasporă.

„Asociația Băștinașilor, acesta e grupul creat după curs, e pentru informarea cetățenilor. Era nevoie de așa ceva, că oamenii caută informație și mulți sunt peste hotare și sunt curioși ce se face în localitate. De exemplu, chiar iarna asta, cu ajutorul sătenilor din diasporă am reușit să decorăm cu ghirlande în sat și brad să punem de Crăciun. Consilierii locali au vorbit cu oameni de peste hotare, tot prin rețele sociale, și ei au trimis bani, care și cât a putut. Așa primarul a amenajat casa de cultură. Chiar s-au mobilizat repede familiile de peste hotare. Iată pentru așa inițiative și ne va ajuta grupul creat în urma cursului. O comunicare mai ușoară, mai eficientă și participativă”.

Își îndreaptă masca, dar ochii tot zâmbesc, plini de bunătate. Elena este în locul potrivit, oameni ca ea tind să schimbe lucrurile. Zice că cetățenii dacă sunt motivați și susținuți pot crea împreună proiecte deosebite, care ar dezvolta satul.

„Dacă vom lucra mai mult cu ei, se vor implica mai mult, ar fi motivați. Asociația asta s-a format după cursul de mentorat. Și am văzut că ei caută să știe mai multe, să afle, să se implice. Pandemia totuși ne-a arătat și o perspectivă utilă a lucrurilor. Comunicăm online tot mai mult, și așa suntem mai aproape”.

Elena în fața casei, la câțiva metri de lucru. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Totuși, pandemia a furat multe bucurii, mai ales ce ține de interacțiunea cu oamenii.

„În urma pandemiei se va simți tot mai mult distanța dintre oameni. Înainte ieșeam. Acum mai mulți acasă, totul devine individualizat. Vine o perioadă diferită. Vrei tot mai mult să fii cu familia. Prețuiești mai mult. Vrei să vezi familia chiar dacă te desparți pentru scurt timp”.

Pe drum, în apropierea casei Elenei. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Cu o ușoară tristețe, Elena Neiculov își amintește de vremuri mai bune, mai vesele.

„Anul trecut, nu a fost careu, nici 1 septembrie. Noi mergeam la 1 septembrie cu două cozi, cu flori, și la ultimul sunet. Acum nu mai este așa”

La începutul pandemiei, tot prin intermediul suportului Uniunii Europene în cadrul proiectului EVA al UN Women, administrația publică locală și cetățenii au primit ajutor și susținere în perioada de criză. Un ajutor binevenit și foarte neașteptat.

„A fost atât de neașteptat și o mare bucurie. Am primit stick-uri (n.a. carduri de memorie), echipamente de protecție, dezinfectanți, produse alimentare. Un mare ajutor în perioada Covid-19 care a ajuns la 70 de persoane din sat. Oamenii s-au bucurat enorm și de pachetele de igienă. Erau atât de bune! Totul aranjat, frumos. Atunci măști, dezinfectant, nu erau de găsit și erau la mare căutare. A fost un ajutor binevenit și foarte util. Chiar vorbeam cu primarul și asistentul social: ce oameni bravo!, oameni cărora le pasă, cum s-au gândit la așa ceva? Cei din comunitate la fel s-au bucurat mult, nu se așteptau la acest ajutor.”

Ne-am despărțit de Elena în fața casei ei, la ora prânzului și ne-am pornit spre o nouă destinație.

La o distanță de douăzeci și nouă kilometri de orașul Ungheni se află satul Frăsinești. Legenda spune că numele satului vine de la un loc de odihnă al călătorilor care veneau foarte demult de la Iași prin Țuțora, amplasat la izvorul cu frasini. La începutul secolului XX satul avea 202 case și o biserică înzestrată cu cărți foarte vechi. Astăzi, satul are aproape 1600 de locuitori și o ambiție mare: să devină campion în egalitate de gen.

Nu apare nicio îndoială că lucrurile avansează în această direcție, mai ales cu femei energice și determinate precum e Maria Cozma, directoarea grădiniței din satul Frăsinești. Cu o precizie de ceasornicar, dis-de-dimineață, verifică dacă sunt respectate cu strictețe măsurile de securitate și de igienă. Cu inima strânsă, întâmpină copilașii la poartă, așa cum de mai bine de un an de zile, niciun părinte nu a mai călcat pragul școlii.

Maria Cozma în așteptarea copiilor. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Maria visa de mică să fie profesoară, iar după ce a terminat colegiul pedagogic, visul ei s-a împlinit.

„Am învățat la colegiul pedagogic din Călărași, apoi am terminat Universitatea de Filologie Ion Creangă. Profesia aceasta a fost un vis, de mică ziceam că voi fi profesoară. Este o profesie nobilă, obositoare, nu îți rămâne timp pentru multe lucruri pentru că trebuie să te pregătești de lecții, deoarece copiii simt când vii nepregătit”.

Astăzi, copiii sunt una dintre cele mai mari și mai sincere bucurii.

„Primul lucru, când intru în instituție, nici nu ajung în cabinet, las gentuța și merg să văd copiii, dacă angajații sunt toți la serviciu. Apoi revin în cabinet, să verific mesajele și dacă nu este nimic urgent, revin la lucrul pe care l-am lăsat ieri.”

Maria Cozma, în sala de clasă. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

 

Perioada pandemică a adus cu sine noi provocări în procesul de gestionare a instituțiilor sau în cazul predării la distanță, dar și multă panică. Neașteptat și aproape forțat s-a trecut la predarea online și la digitalizarea tuturor activităților.

A fost panică pentru toți, pentru cadre didactice, părinți și noi, administratorii. Stăteam zilnic cu ochii în monitor și așteptam vești. Nu știam ce o să facem și cum o să facem. Prima dată când ni s-a spus că o să trecem online, primul gând a fost: cum o să lucrăm noi cu micuții aceștia în fața calculatorului? Pentru grupa mică chiar și 15 minute e foarte de mult. Nu credeam că vom reuși. Mai ales că nu știam cum vom strânge părinții la un loc. Cum vom da rapoartele?”


Antreul grădiniței din Frăsinești. Panou informativ despre violență. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

 

Pandemia COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra tuturor nivelurilor de educație și învățare din întreaga lume, iar pentru Republica Moldova, această experiență este una destul de dificilă până în prezent. În același timp, învățarea online a devenit un adevărat colac de salvare, deși a venit mână în mână cu marea necesitate de a face față unei noi lumi – unei lumi digitale.

„Cadrele didactice erau panicate. Am început să lucrez pe Messenger, pe grupuri. Prima săptămână am dat eu planul la toate grupele. Practic am lucrat singură. Apoi le-am dat un exemplu educatoarelor din grădiniță cum să arate raportul. Mai târziu, un pic s-au liniștit și au început să lucreze. Rapoartele au început să fie mai frumoase, cu poze mai bune.”

 

Copilașii au ieșit la joacă și la aer curat. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

 

Maria Cozma a fost una dintre cei 88 de specialiști instruiți în domeniul instrumentelor de comunicare online, timp de trei luni, prin intermediul proiectului EVA, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF.

Acest curs a venit ca o gură de aer. Pentru că ni se cerea să facem totul mai ușor. Lucrul cu părinții să fie mai ușor. Se explica și interacționa pe grupurile de pe rețelele de socializare și de multe ori se creau neînțelegeri. Respectiv, părinții cereau să găsim soluții, ne-au constrâns cumva să găsim niște metode mai simple și mai comode. Automat trebuia să creăm grupuri pe ZOOM. Proiectul EVA a venit tocmai la timp. Eu când am auzit de curs, i-am cerut domnului primar să mă includă și pe mine. Chiar aveam nevoie și chiar mi-a fost de folos. Una e când vezi filmulețe pe internet și alta când vine formatorul, explică pas cu pas. ”


Maria Cozma intră în biroul său. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Viața Mariei s-a schimbat foarte mult în ultimul an. Pe lângă stresul necunoscutului, în perioada pandemică rapoartele s-au înmulțit, iar acest curs i-a permis să gestioneze mai ușor și să profite de instrumentele digitale.

„Ni s-au cerut rapoarte detaliate despre matinee. Cu poze, că s-au respectat normele, distanța fizică.  Pentru toate aceste materiale, poze, prezentări, Google Drive și Google Docs sunt foarte utile pentru a le stoca acolo. Mereu umblam cu multe stick-uri (n.a carduri de memorie). Apoi, calendarul e util, putem anunța ușor ședințe părinților prin e-mail, să menținem pagina activă a instituției. E bine pentru a fi transparenți. Părinții sunt curioși să afle ce se întâmplă”.

În acest sens, într-o primă etapă, s-a desfășurat un program teoretic de dezvoltare a cunoștințelor și abilităților digitale ale reprezentanților primăriilor, consiliilor locale și specialiștilor locali în utilizarea e-mailurilor, rețelelor sociale, platformelor de stocare a documentelor,  instrumentelor de comunicare și colaborare online prin Google Drive, s-au explicat termeni noi.

„Binevenite erau și temele de acasă, care se dădeau la finele fiecărei zile. Trebuia să faci acea temă trebuia să demonstrezi că ai înțeles. Și în proces ce făceam temele, observam acele puncte pe care nu reușeam totuși să le înțelegem la lecție. Atunci apelam la formatoare , ea ne corecta și reușeam să o ducem la capăt și să avem lecția învățată”.

Instrumentele învățate vor permite o comunicare mai rapidă cu părinții, dar vor putea fi folosite și pentru educarea pozitivă a copiilor, transmiterea mesajelor încurajatoare pentru prevenirea violenței sau pentru informarea părinților care muncesc peste hotare și au lăsat copiii în grija bunicilor.

„Foarte binevenit e Google Calendar, știam de el, dar nu-l utilizam. Acum, planific acolo activitățile, mai ales ce ține de ședințe, de întâlniri, chiar rapoarte, să ne amintească că trebuie să le facem. Vom programa inclusiv ședințe de informare a părinților pe subiecte ce țin de violența față de copii”.


Maria Cozma accesând Gmail și pregătind mesajele de dimineață. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

În pofida noilor provocări, Maria Cozma a reușit să se adapteze, învățând cât mai mult despre noile oportunități digitale. Un rol important l-au avut și lecțiile despre utilizarea rețelelor Facebook și Instagram, cum se creează o postare sau un story, ce oportunități oferă grupurile și Messenger, cum se creează un eveniment și un Live pe Facebook. Aceste informații, o vor ajuta să promoveze activitățile școlii și să aibă un dialog eficient cu părinții și comunitatea.

„Am personalizat contul de Facebook, l-am îmbunătățit. Am creat un cont al instituției pe Instagram. Ce ține de activitatea instituției, postăm pe grupul de Facebook, înștiințări, anunțuri, activități frumoase, poze, materiale, ca să împărțim cu părinții ceea ce facem. În grupa pregătitoare avem copii peste numărul limită permis. Să știți că grupul de Messenger e foarte bun. Punem lista pe grup, și în cazul în care lipsește cineva, automat apare o mămică care zice că copilul ei ar putea veni în locul lui. E foarte ușor de transmis o informație.”

Pagina grădiniței pe Facebook. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Una dintre problemele cu care s-a confruntat de la început Maria Cozma, e faptul că învățământul online limita în mod particular instrumentele pedagogice disponibile pentru personalul didactic, devenind o povară chiar și pentru copii, mai ales a copiilor mici. Odată ce școlile sunt închise, părinții trebuie să își asume într-o anumită măsură rolul de profesori, o sarcină pentru care puțini dintre ei sunt pregătiți sau capabili să o îndeplinească.

„Era digitală creează discrepanțe și chiar e nevoie de abilitarea digitală a părinților inclusiv. Chiar mămicile ar avea nevoie, că ele se ocupă de copiii cel mai mult, să-i asiste la temele online. Din pandemie au învățat că trebuie să cunoști măcar elementarul ca să nu rămâi în urmă. Provocarea pandemiei e să ne adaptăm. Dacă la început cineva credea că va trece, acum nu mai crede așa.”

Maria setează o conferință pe platforma ZOOM. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Cum va fi viața după pandemie? O să ne adaptam și mai bine, spune Maria Cozma, dar vom simți o nevoie și mai mare de egalitate, deoarece multe eforturi de până acum, au fost lăsate în umbră. Cele mai vulnerabile în pandemie, au fost totuși femeile, mamele, fetele, pentru că și-au asumat brusc, mai multe roluri.

„Dacă înainte exista un scepticism față de instrumente digitale, telefoane, tablete, acum nu faci față dacă nu le cunoști. Acum economisești timp și poți chiar evita riscuri”.

 Maria Cozma nu știe cum vor evolua lucrurile, dar e sigură că fiecare zi este o provocare nouă și neașteptată. Cel mai mult, oricum, o liniștesc copiii. În mijlocul lor se simte cel mai bine.

„Cel mai mult îmi place lucrul cu copiii, chiar dacă pare banal. Când merg la ei în grupe, mă includ cu ei, uit de tot, mă absorb, acolo e cel mai bine, în mijlocul lor.”

Maria Cozma alături de copii în timpul orelor de joacă. Foto: UN Women/ Aurel Obreja

Astăzi, competența digitală este o abilitare esențială pentru Autoritățile Publice Locale. Scopul acestor instruiri a fost de a forma sau extinde, după caz, competențele digitale, utilizând platforme și instrumente on-line, accesarea serviciilor guvernamentale, efectuarea plăților online sau utilizarea rețelelor de socializare. Astfel, aproximativ 88 de specialiști din cadrul a 12 APL-uri din raioanele Cahul si Ungheni au fost instruiți în folosirea instrumentelor digitale în lucrul cu cetățenii. În plus, abilitățile digitale vor contribui ca activitatea lor zilnică să devină mai eficientă, mai transparentă și mai responsabilă față de necesitățile cetățenilor, dar și ca o acțiune de răspuns la necesitatea actuală de a se adapta la situația creată de pandemia de Coronavirus.

Acest material a fost realizat prin intermediul Proiectului EVA “Promovare a egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană, și implementat de UN Women Moldova în parteneriat cu UNICEF.

Conținutul său este în întregime responsabilitatea autorului și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

______________

Valentina Bordian,

Ofițeră pe comunicare în proiectul EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Ungheni și Cahul”

Tel. +373 604 25050, email: valentina.bordian@unwomen.org