„Inegalitățile m-au determinat să mă implic pentru a schimba lucrurile” - Dominika Stojanoska, reprezentanta de țară UN Women Moldova

Dominika Stojanoska, reprezentanta de țară UN Women Moldova, vorbește despre realizările în domeniul egalității de gen, abilitării femeilor și eliminării violenței împotriva femeilor și fetelor.

Data: 20 octombrie 2020

Publicat de wind.md 

Dominika Stojanoska
Dominika Stojanoska, reprezentanta de țară UN Women Moldova. Credit: UN Women

Dominika Stojanoska are peste 15 ani experiență profesională în domeniul drepturilor omului. Ea a luptat continuu pentru drepturile femeilor și eliminarea oricărei forme de discriminare, implicându-se în diverse acțiuni în Macedonia de Nord, Ucraina și acum în Republica Moldova. Care este rolul UN Women în promovarea priorităților privind egalitatea de gen, ce măsuri se iau pentru a ajuta victimele și supraviețuitoarele violenței în familie și cum putem depăși stereotipurile învățate încă din copilărie - discutăm aceste aspecte importante cu Reprezentanta de țară UN Women Moldova.

- Dominika, aveți o experiență vastă în domeniul drepturilor omului. Ce v-a determinat să ajutați anume femeile?

Este o întrebare bună. De fapt, am avut trei momente în viața mea care m-au determinat să mă implic în domeniul egalității de gen și a drepturilor femeilor. Dacă e să o iau de la început, primul moment a avut loc în copilăria mea timpurie. Trebuie să-i mulțumesc bunicii mele, care a fost una dintre cele mai rezistente femei pe care le-am cunoscut vreodată. Îmi amintea mereu de ordinea naturală a lucrurilor, care sunt rolurile femeilor și ale bărbaților. Chiar și atunci acest lucru nu mi se părea corect și just. Ea îmi spunea: „Până la urmă nu poți face nimic, trebuie doar să accepți lucrurile așa cum sunt ele”. Bunica mea a fost prima care m-a provocat să fac ceva pentru a schimba lucrurile.

Al doilea moment a avut loc în adolescența mea. Rolul principal l-au jucat părinții, în special mama. Ea a avut un rol decisiv prin faptul că ne-a învățat, pe mine și pe fratele meu, că nu există roluri de femei sau roluri de bărbați. Într-o familie în care ambii părinți lucrau, trebuia să ne ajutăm reciproc. Trebuia să facem tot ce era necesar pentru a funcționa ca o familie. Mama nu a făcut vreo diferență între mine și fratele meu. În opinia ei, aceasta ne-a ajutat să devenim independenți. Ideea de bază a fost să mă facă să înțeleg că nu există roluri specifice pentru o fată sau un băiat. Iar referitor la fratele meu - să nu considere că într-o zi ar trebui să se aștepte ca soția să îndeplinească toate responsabilitățile casnice de una singură.

Al treilea moment s-a produs în anii de studenție. Eram la facultatea de științe politice. Fiind studenți, discutam întotdeauna despre politica națională și internațională și nu puteau fi observate prea multe diferențe între studenți și studente — toți aveau propriile opinii puternice, pe care și le apărau. Însă la știri puteai vedea foarte puține femei în guvern, în parlament, la forumurile liderilor mondiali. În același timp, a avut loc cea de-a 4-a Conferință mondială privind femeile la Beijing. Acestea au fost episoadele care mi-au determinat motivația, dezvoltarea profesională și, într-un fel, viitorul.

- Ați fost numită reprezentantă a UN Women Moldova după misiunea dvs. în Ucraina. Cum credeți, care sunt principalele probleme cu care se confruntă femeile din Moldova? Se deosebesc de cele pe care le-ați văzut în Ucraina?

Nu-mi place foarte mult să compar țările, dar, dacă tot ați întrebat, pot menționa unele asemănări și diferențe. Analizând datele globale privind egalitatea de gen, vedem că liderismul femeilor și participarea acestora la procesele de luare a deciziilor sunt unul dintre domeniile în care pot fi găsite asemănări. Reprezentarea femeilor în Parlamentul Republicii Moldova este de 25,7%, comparativ cu 20,5% în Ucraina. Moldova a modificat mai devreme Codul electoral, prin introducerea cotei de 40%. Recent au fost făcute și alte modificări legislative pentru a asigura respectarea prevederilor cu privire la plasarea candidaților pe listele electorale. Ucraina a adoptat recent cota de 40% și urmează să vedem cum se va traduce această inițiativă legislativă în reprezentarea femeilor la nivel central și local, în special în contextul viitoarelor alegeri locale.

Ceea ce este comun pentru Moldova și Ucraina este prezența încă puternică, în ambele țări, a normelor sociale patriarhale și a stereotipurilor de gen privind divizarea rolurilor și responsabilităților în domeniul privat și public. Femeile rămân mult mai implicate în activitățile de îngrijire și munca casnică neremunerată. Participarea femeilor pe piața muncii este de aproximativ 40% (46% Ucraina, 40% Moldova), parțial din cauza infrastructurii insuficiente de îngrijire a copiilor. Diferența de salarii între femei și bărbați persistă în ambele țări, deși variază în funcție de sectoare.

Ucraina, însă, este o țară în situație de conflict. Respectiv, în Ucraina 55% dintre persoanele strămutate intern sunt femei și copii. Aceasta pune presiuni suplimentare pe femei, care trebuie să își găsească un loc de muncă, să aibă grijă de familie și, evident, să facă față situației foarte dificile prin care trec.

În ultimii ani, Ucraina a ridicat nivelul de coordonare a mecanismelor de asigurare a egalității de gen la nivelul vicepremierului. În Moldova a fost instituită Comisia guvernamentală pentru egalitate între femei și bărbați, care însă nu a activat o anumită perioadă de timp. În general, schimbul de bune practici și discutarea problemelor comune ale Ucrainei și Moldovei cu privire la funcționarea mecanismului instituțional privind egalitatea de gen ar putea fi în beneficiul ambelor țări.

Nu în ultimul rând, problema violenței împotriva femeilor. Moldova și Ucraina se confruntă cu probleme similare: prevalența ridicată și un nivel de raportare mediu spre redus. Pandemia COVID-19, ca în multe țări din întreaga lume, a agravat situația. Este extrem de important să se consolideze și să se îmbunătățească accesul la servicii, dar și să se asigure protecția necesară și accesul la justiție pentru supraviețuitoarele tuturor formelor de violență în bază de gen.

- Anul acesta se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Platformei de Acțiune de la Beijing. Comparând Moldova cu alte țări, care sunt realizările în implementarea agendei privind egalitatea de gen? Ce acțiuni trebuie realizate în mod prioritar?

Declarația de la Beijing și Platforma de Acțiune, adoptate în anul 1995, au fost și rămân cea mai cuprinzătoare agendă politică și socială pentru promovarea drepturilor femeilor și a egalității de gen. La 1 octombrie, Adunarea Generală a organizat un eveniment global cu privire la Beijing +25.

S-au înregistrat progrese importante comparativ cu situația din anul 1995: modificări legislative, crearea de mecanisme instituționale, îmbunătățirea semnificativă a nivelului de încadrare a fetelor în educație, recunoașterea și investigarea crimelor pe motive de gen în conformitate cu legislația internațională, îmbunătățirea sănătății materne etc. Cu toate acestea, încă mai sunt multe de făcut și progresul este prea lent. Am analizat unele date publicate de UN Women și, dacă continuăm să ne mișcăm în același ritm, vom avea nevoie de 99,5 de ani pentru a atinge egalitatea de gen la nivel global, ceea ce este inacceptabil.

Și în Moldova au fost obținute realizări importante comparativ cu anul 1995: îmbunătățirea cadrului normativ în conformitate cu standardele globale și crearea mecanismelor instituționale. În același timp, Republica Moldova s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, unde țintele privind egalitatea de gen sunt incluse în aproape toate obiectivele de dezvoltare durabilă.

Datele arată că reprezentarea femeilor în Parlament a crescut de la 3,7% după primele alegeri parlamentare (1990-1994) la 25,7% după ultimele alegeri din 2019. Aceasta este o schimbare semnificativă. Să nu uităm, de asemenea, de progresele importante pe care le-a obținut Republica Moldova la alegerile locale din 2019.

Suntem foarte mândri să vedem că 6 din 8 candidate din rândul femeilor cu dizabilități și 6 din 16 candidate de etnie Romă au devenit consiliere locale. Este un rezultat foarte important, un progres în special pentru femeile care se confruntă cu forme multiple de discriminare. Totuși, reprezentarea femeilor nu este la nivelul la care ar fi trebuit să fie, dacă luăm în considerare faptul că femeile reprezintă jumătate din populație.

S-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în stabilirea cadrului și a mecanismelor de abordare integratoare a egalității de gen în procesul de elaborare a politicilor. Au fost adoptate documente strategice importante privind egalitatea de gen, ceea ce reprezintă un angajament important. Introducerea, în anul 2016, a concediului de paternitate plătit de 14 zile a fost un mic pas înainte dacă vorbim despre partajarea muncii casnice neremunerate și îngrijirea copiilor.

Vedem mai multe femei în domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii. Aceasta este foarte important, în special acum când tendințele de digitalizare devin mai pronunțate din cauza pandemiei, și nu numai. Totuși, accesul pe piața muncii nu este ușor. Valoarea muncii femeilor este, de asemenea, recunoscută insuficient.

Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în Moldova femeile petrec mai mult timp și depun mai multe eforturi pentru activitățile casnice și de îngrijire, comparativ cubărbații. Femeile care au copii desfășoară cu 20,4% mai puține activități economice plătite decât femeile fără copii și cu 16,4% mai puțin decât bărbații care au copii. În medie, diferența de salarii este de 14%. Iar în alte sectoare, de exemplu în cel financiar și de asigurări, diferența de salarii constituie 38%. Deci, femeile sunt mult mai puțin plătite pentru munca de aceeași valoare.

Cea mai dificilă temă este violența în bază de gen. După cum am menționat mai devreme, datele privind prevalența arată tendințe îngrijorătoare și disponibilitatea serviciilor nu corespunde nevoilor reale.

Lucrăm îndeaproape cu autoritățile publice (centrale și locale) și în parteneriat cu organizațiile societății civile, precum și cu sectorul privat, pentru a depăși provocările persistente. Coordonăm activitatea noastră cu alte agenții din familia ONU și beneficiem de parteneriatul puternic cu Ambasada Suediei și cu UE întru atingerea angajamentelor privind egalitatea de gen.

Nu în ultimul rând, grație sprijinului și cooperării prin intermediul fondului fiduciar multi-donator al ONU, precum și asistenței din partea Guvernului Japoniei și Agenției pentru Dezvoltare a Austriei, am reușit să ne adaptăm rapid, să evaluăm impactul pandemiei COVID-19 asupra femeilor și fetelor și să răspundem prin oferirea de asistență directă, mijloace de protecție, precum și asistență pentru redresarea economică a grupurilor vulnerabile de femei. 

- Violența în familie, după cum ați menționat dvs., este una dintre cele mai complicate probleme cu care se confruntă femeile din țara noastră, în special în perioada crizei pandemice. Ce programe desfășoară UN Women Moldova pentru a sprijini victimele și supraviețuitoarele violenței în familie în această perioadă?

De fapt, pandemia globală a adus în lumină și poate chiar și a acutizat mai multe probleme. Am văzut creșterea semnificativă a poverii pe umerii femeilor -u doar munca casnică neremunerată, îngrijirea și susținerea școlarizării copiilor etc., dar și creșterea violenței în familie, atât la nivel global cât și în Moldova.

În cooperare cu Centrul Internațional „La Strada” și Coaliția Națională „Viața fără violență în familie”, formată din 21 de ONG-uri, am evaluat situația reală. Pe de o parte, am văzut o creștere a vulnerabilității din cauza lipsei serviciilor esențiale de protecție. Pe de altă parte, măsurile de carantină au redus/limitat șansele de a ieși din cercul vicios al violenței și de a găsi un loc de muncă temporar. În activitatea noastră am fost susținuți de Guvernul Suediei și de UE, precum și de partenerii noștri - Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Coaliția Națională „Viața fără violență în familie” pentru a veni cu un răspuns rapid și a ne asigura că abordăm toate situațiile critice. Împreună am organizat livrarea de echipamente de protecție personală către prestatorii de servicii, furnizarea de produse esențiale și pachete de alimente către centre de plasament, am organizat plasament provizoriu în perioada de carantină și am asigurat disponibilitatea serviciilor pentru persoanele deja aflate în astfel de centre.

Desigur, a trebuit să analizăm situația și să ne adaptăm la un alt mod de lucru. Cu sprijinul partenerilor noștri din societatea civilă, am reușit să pilotăm prestarea serviciilor de asistență online.

În primele două luni am reușit să susținem până la 213 victime și/sau supraviețuitoare a violenței în familie din diferite regiuni. Am oferit consiliere psihologică, asistență juridică și socială, inclusiv servicii de telemedicină. Și, este foarte important faptul că Coaliția Națională a continuat să ofere servicii gratuite online.

Coaliția Națională „Viața fără violență în familie” a identificat opțiuni alternative de plasament provizoriu sau de urgență a persoanelor aflate în pericol sau risc iminent. În unele centre de cazare au fost amenajate spații izolate pentru a putea găzdui femei și copii în situație de risc și, în același timp, a preveni răspândirea infecției.

Încă depunem eforturi suplimentare pentru a continua prestarea de servicii online, dar în același timp extindem activitatea de prevenire și protecție la nivel local, în special în două raioane țintă - Cahul și Ungheni - unde recent am lansat un program comun cu UNICEF, susținut de Delegația UE.

- Vorbind despre violența în familie. Deseori aceasta își are rădăcinile în stereotipurile de gen, învățate în copilărie. De exemplu, în unele regiuni fetele încă sunt învățate că tot ce le trebuie în viață este să fie soții bune, să se ocupe de casă și să crească copii. Cum putem depăși aceste stereotipuri?

Aceasta se învață la diferite niveluri și la diferite etape. Trebuie să lucrăm cu părinții și familiile, și să-i informăm despre stereotipurile de gen predominante și modul în care perpetuarea acestora limitează viitorul copiilor lor. Nu există domenii predeterminate în care pot reuși numai fetele sau numai băieții. Părinții trebuie să încurajeze băieții și fetele să se implice în orice domeniu în care văd că au potențial de dezvoltare în continuare.

Este foarte important ca drepturile omului și egalitatea de gen să fie predate elevilor de la toate nivelurile de învățământ, și în mod special copiilor din instituțiile preșcolare. La etapa preșcolară copiii încep nu doar educația, ci și socializarea. Și aici trebuie să facem un efort: să lucrăm cu personalul didactic din grădinițe pentru a arăta copiilor modele pozitive. Pentru a aduce copiilor exemple vizuale de femei-pilote, femei ofițere de poliție, profesoare sau dansatoare de balet. Ceva care să spargă stereotipurile existente și să prezinte copiilor alte realități. Nimic nu este predeterminat.

STEM este unul dintre domeniile în care am lucrat mult pentru a depăși stereotipurile de gen. Este dovedit științific că biologia nu are nimic de-a face cu capacitatea de a obține rezultate bune în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Băieții nu sunt predeterminați să obțină succese, iar fetele nu sunt predeterminate să eșueze în aceste domenii, totul depinde de percepția socială, interesul personal și încurajarea sau descurajarea fetelor sau băieților de a se implica în domeniul STEM.

De asemenea, mass-media poate juca un rol important în depășirea stereotipurilor de gen prin promovarea publică a diferitelor modele.

Femeile pe piața muncii și în afaceri reprezintă o altă problemă pe care aș dori să o discut cu dvs. Deseori femeile au mai puțin timp pentru carieră decât bărbații, fiindcă dedică mai mult timp pentru munca casnică neremunerată sau pentru îngrijirea copiilor. Ce programe are UN Women pentru a sprijini abilitarea economică a femeilor? Mai ales în perioada crizei pandemice.

Femeile în afaceri se confruntă cu dificultăți suplimentare. Ele rămân a fi mult mai implicate în problemele casnice și în îngrijirea copiilor. Și aceasta reprezintă o povară serioasă pentru femeile care cu adevărat doresc să-și deschidă o afacere.

Cu toate acestea, țin să menționez că implicarea femeilor în afaceri s-a îmbunătățit în ultimii ani, înregistrând, conform datelor statistice, o creștere cu aproximativ 6,4 puncte procentuale față de anul 2009, când a fost efectuat studiul precedent. Însă în pofida acestui progres, femeile încă sunt o minoritate în comunitatea de afaceri. Ultimele rapoarte arată că în general femeile conduc întreprinderi mici și mijlocii și, dat fiind impactul COVID-19, îngrijorarea este cât de multe dintre acestea vor putea să își continue activitatea.

În același timp, vedem că femeile antreprenoare beneficiază de mai puțin sprijin în comparație cu bărbații. La nivel național, doar 23,8% dintre femei beneficiază de sprijin, comparativ cu 33,9% în cazul bărbaților. Având în vedere continuarea crizei cauzate de pandemie, încercăm să cooperăm cu partenerii și donatorii noștri, în special cu Ambasada Japoniei, și cooperăm cu agențiile guvernamentale pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii conduse de femei. Ne concentrăm în mod special pe femeile din cele mai subreprezentate grupuri care au inițiat sau intenționează să inițieze o afacere mică.

Un pas important realizat de UN Women Moldova în ultimii ani constă în încurajarea implicării plenare a femeilor în sectorul IT. Acesta este unul dintre domeniile în care vedem un mare potențial de creștere profesională pentru femei. O serie de sesiuni de formare pentru femei și fete au fost lansate pentru a îmbunătăți abilitățile digitale. În special pentru femeile din zonele rurale și din grupurile subreprezentate. Și avem exemple de succes, când în rezultatul formărilor femeile și-au găsit un loc de muncă sau și-au deschis o afacere în sectorul IT.

Un alt aspect important pe care ar trebui să îl menționez aici este colaborarea cu sectorul privat. Drept exemplu de aplicare a principiilor de abilitare a femeilor, unele companii private își revizuiesc regulamentele interne și asigură un mediu favorabil pentru o implicare sporită a femeilor, eliminând barierele pentru avansarea lor în funcții de conducere.

Cum vedeți anul viitor? Ce pași credeți că trebuie să întreprindeți personal în viitorul apropiat? 

Un an nu este o perioadă lungă de timp. Mai mult, va fi un an dificil din cauza pandemiei, și nimeni nu știe când o vom depăși. Scopul meu personal este munca eficientă cu echipa mea, precum și consolidarea parteneriatelor cu guvernul și organizațiile societății civile. Pentru a ne realiza angajamentele și pentru a extinde în continuare sprijinul către cele mai vulnerabile și excluse grupuri de femei, care sunt cu adevărat afectate puternic de pandemie. Și un alt scop personal - să mă integrez bine cu familia mea în Moldova, să cunosc mai bine țara. Este dificil să trăiești într-un anumit loc și să fii izolat în același timp, să nu poți călători și să nu te poți întâlni cu oamenii, dar sper că situația se va îmbunătăți.

Interviul realizat de Elena Cernicova