Milana Rikanovic: „Femeile și fetele din mediul rural joacă un rol determinat în construirea rezistenței Republicii Moldova la amenințările globale precum schimbările climatice”

Din anul 2008, Ziua internațională a femeilor din mediul rural este sărbătorită pe 15 octombrie. Tema din acest an este „Femeile și fetele din mediul rural construind rezistența la schimbările climatice”, subliniind rolul important pe care femeile și fetele de la sate îl joacă în construirea rezistenței pentru a face față crizei climatice. Instituită prin Rezoluția generale a ONU privind îmbunătățirea situației femeilor din mediul rural, această zi internațională recunoaște „rolul critic și contribuția femeilor din mediul rural, inclusiv a femeilor indigene, în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătățirea securității alimentare și eradicarea sărăciei rurale”.

Data:

Milana Rikanovic, Reprezentantă de țară interimară din cadrul UN Women Moldova. Credit: UN Women Moldova

Chiar dacă Republica Moldova și-a asumat mai multe angajamente internaționale și naționale privind promovarea egalității de gen, societatea moldovenească rămâne a fi patriarhală, iar relațiile tradiționale dintre genuri sunt deosebit de pronunțate în zonele rurale. Discrepanțele pot fi observate nu doar între femei și bărbați, dar și între femeile din mediul rural și cele din mediul urban.

Conform unui studiu național1, femeile din Moldova reprezintă unul dintre grupurile vulnerabile care sunt influențate de factorii economici și sociali. Principalii factori economici care influențează vulnerabilitatea femeilor sunt șomajul și diferențele de salarizare dintre femei și bărbați, iar principalii factori sociali – traficul de ființe umane și violența în familie. Cele mai afectate de acești factori sunt femeile din mediul rural.

Mediul înconjurător, condițiile de trai, stereotipurile și standardele acceptate de către societate, precum și tradiționalismul existent referitor la repartizarea rolurilor femeilor și bărbaților în familie și în societate, persistente mai ales în localitățile rurale din țară – toate acestea explică vulnerabilitatea femeilor și fetelor din mediul rural din Republica Moldova.

Conform stereotipurilor din societatea moldovenească, bărbatul este capul familiei, iar femeii nu-i rămân decât treburile casnice și munca de îngrijire neremunerată. În același timp, condițiile de viață mai sărace la sate comparativ cu cele de la orașe afectează mult situația femeilor și fetelor din mediul rural. Gospodăriile din mediul rural sunt mai puțin dotate cu bunuri de uz casnic comparativ cu cele din mediul urban, ceea ce înseamnă că munca casnică ocupă o parte considerabilă din timpul femeilor de la sate.

Pe lângă aceasta, în Moldova, femeile și fetele din mediul rural suferă mai des de sărăcie. Chiar dacă rata sărăciei în rândul femeilor din mediul rural s-a redus în ultimii ani, în sate lipsesc locurile de muncă, iar salariile sunt extrem de mici. Conform datelor statistice, femeile din mediul rural reprezintă 30% din populația Moldovei, iar și aproape jumătate dintre ele muncesc în sectorul agricol. Chiar și așa, veniturile din activitatea agricolă nu le asigură un trai peste pragului sărăciei. Conform statutului ocupațional al femeilor din mediul rural, cea mai înaltă rată a sărăciei absolute se observă în rândul celor care activează în agricultură pe cont propriu.

Femeile și fetele din mediul rural joacă un rol important în agricultură, în siguranța alimentară și nutriție, în gestionarea resurselor naturale și a terenurilor, în munca de îngrijire neremunerată pe care o fac acasă. La nivel global, fiecare a treia femeie angajată lucrează în agricultură.2 De asemenea, femeile colectează combustibili din biomasă, prelucrează manual produse alimentare și pompează apă. Conform Raportului privind progresul femeilor din întreaga lume pentru anii 2015-2016, aproximativ în 80% dintre gospodăriile casnice care nu au acces la conducta de apă, femeile și fetele sunt cele care aduc apă.

În sectorul agricol din Moldova, femeile se ocupă în mare parte de agricultura de subzistență, care este principala sursă de hrană și venit în multe localități rurale. De fapt, foarte multe femei din mediul rural care desfășoară activități independente sunt orientate în principal spre producerea de alimente pentru consumul propriu în cadrul gospodăriei. Pe lângă activitățile și ocupațiile pe care le au în calitate de angajate sau casnice, majoritatea femeilor de la sate sunt implicate în activități agricole de rând cu bărbații. În același timp, femeile din Moldova gestionează o suprafață de teren agricol mult mai mică decât bărbații, ceea ce constituie doar 19% din total. Iar mărimea medie a fermelor conduse de femei este mai mică în comparație cu cele conduse de bărbați.

Femeile din mediul rural sunt cele care stau la linia de apărare în caz de amenințări împotriva resurselor naturale și agricole. Ele contribuie semnificativ la producția agricolă, siguranța alimentară și nutriție, gestionarea resurselor naturale și a terenurilor, și la construirea rezistenței împotriva schimbărilor climatice. De exemplu, o pătrime din daunele și pierderile de pe urma producerii dezastrelor cauzate de schimbările climatice între anii 2006 și 2016 au fost suportate de sectorul agricol din țările aflate în curs de dezvoltare și au avut un impact semnificativ asupra siguranței alimentare și a potențialului productiv al femeilor și fetelor din mediul rural.3

Republica Moldova nu este o excepție în această privință. În fiecare an, sectorul rural și agricol din Moldova are de suferit din cauza consecințelor schimbărilor climatice care afectează aproape toate aspectele vieții oamenilor, în special ale femeilor și fetelor. Una dintre cele mai eficiente metode de a înregistra progrese în ceea ce privește amenințările provocate de schimbările climatice este abordarea inegalității de gen. Femeile abilitate au o capacitate mai mare de a reacționa la schimbările climatice și joacă un rol important în adoptarea tehnologiilor cu emisii reduse de dioxid de carbon, răspândirea cunoștințelor despre schimbările climatice și în ceea ce privește solicitarea de a întreprinde acțiuni.

Cu această ocazie aș dori să mă adresez tuturor femeilor din Moldova care locuiesc în zonele rurale – Noi susținem toate femeile și fetele din Moldova și solicităm ca punctele forte și contribuțiile femeilor din mediul rural să fie recunoscute. Voi, femeile din mediul rural, sunteți forțe motrice ale dezvoltării în comunitățile rurale, sunteți lidere ale schimbării, sunteți protectoare ale drepturilor oamenilor din comunitățile rurale. Este timpul să ne unim forțele și să ne asigurăm că vocea noastră comună este auzită. Haideți să sărbătorim în această zi femeile și fetele din mediul rural și să demonstrăm că ele contribuie într-o mare măsură la consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața provocărilor globale precum schimbările climatice.



1 “Profilul femeilor din mediul rural”/ Maria Vremiș; Biroul Național de Statistică, PNUD, UN Women, 2016

2 Organizația Internațională a Muncii, „Ocuparea forței de muncă și problemele sociale în lume: tendințe 2017 pentru femei”

3 Organizația pentru Alimentație și Agricultură, lucrarea privind schimbările climatice: Conferința ONU privind schimbările climatice, 2018