Consolidarea rezilienței socioeconomice a femeilor și fetelor afectate de criza refugiaților ucraineni din Moldova

Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.

Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.

Cu toate că măsurile întreprinse la nivel național au fost orientate spre diminuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, totuși acestea au determinat ca mai multe familii de etnie romă să fie defavorizate. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului slab la serviciile publice, inclusiv de asistență medicală în care trăiesc romii, în contextul crizei pandemice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată.

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social.

Prezenta notă elucidează bunele practici ale Organizațiilor Societății Civile din România și Republica Moldova activ implicate în prevenirea și combaterea violenței în bază de gen, ca răspuns la această pandemie, care pot fi preluate de alte organizații de profil și autorități publice. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP) din Moldova, în primele trei luni ale acestui an au fost înregistrate 678 de cazuri de violență în familie...

Prezentul Raport reprezintă o analiză a particularităţilor fenomenului violenţei sexuale în Republica Moldova prin prisma corelaţiei legislaţiei naţionale în domeniul prevenirii și combaterii violenţei sexuale (VS) cu standardele internaţionale în domeniul respectiv.

Cercetarea a fost realizată de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, în cadrul programului ONU„Femeile în Politică”. Programul este implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatede Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu susţinereafinanciară a Guvernului Suediei.

Broșura conține 10 istorii ale femeilor cu dizabilități, care au depășit stereotipurile și au găsit soluții în situații dificile. Campioanele pozitive sunt în fiecare localitate, trebuie doar să le descoperim.

Această versiune simplificată a Convenției asupra Eliminării tuturor Formelor de Discriminare față de Femei (CEDAW) a fost elaborată împreună cu supraviețuitoarele violenței din Moldova. Ghidul conține doar o parte din articolele CEDAW selectate de către campioanele pozitive și descrise prin prisma experienței lor pentru a ajuta alte femei să-și îmbunătățească cunoștințele și înțelegerea drepturilor lor. 

Acest album este o dedicație femeilor și bărbaţilor din Moldova, prin care recunoaștem curajul lor în avansarea drepturilor omului.

În perioada 10 septembrie 2015 – 10 aprilie 2016, cele 30 de redacţii beneficiare au efectuat autoevaluarea produsului editorial prin prisma egalităţii de gen, în baza metodologiei elaborate de API.

Progresul semnificativ obţinut în ceea ce priveşte abordarea violenţei în familie în Republica Moldova este un fapt real, dar mai există încă numeroase lacune legale, instituţionale şi de politici care persistă şi care trebuie abordate. În acest context este foarte important să dispunem de date şi evidenţe cu privire la prevalenţa violenţei faţă de femei, factorii care determină acest fenomen, precum şi impactul violenţei asupra sănătăţii şi bunăstării femeii şi a familiei în general. Întru cunoaşterea stiuaţiei în domeniul violenţei faţă de femei, Biroul Naţional de Statistică în premieră, în anul 2010, a realizat studiul Violenţa faţă de femei în familie, care a presupus o abordare mai complexă prin combinarea rezultatelor cercetărilor cantitative şi calitative.