Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale de circa 15 ani, analizând reprezentarea femeilor în alegeri, percepțiile alegătorilor, finanțarea partidelor politice etc. cu scopul de a pune în evidență principalele inegalități în ceea ce privește participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale; percepțiile societății cu privire la prezența femeilor în viața politică etc. În cadrul misiunii de observare a alegerilor locale generale din 2023, CPD și-a propus să analizeze tendințele în raport cu scrutinele precedente.

Prezentul raport are drept obiectiv analiza și evidențierea stereotipurilor și percepțiilor existente în rândul populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților în procesul decizional. Analiza percepțiilor alegătorilor ne oferă informații despre modul în care bărbații și femeile sunt percepuți în procesul decizional, în funcție de calități, competențe și abilitățile lor. În cazul în care se constată diferențe semnificative în modul în care alegătorii percep femeile candidate în raport cu bărbații candidați, putem interveni și implementa politicile necesare pentru a diminua inegalitățile existente și promova o democrație autentică și incluzivă.

Prezentul raport se concentrează pe analiza modului de prezentare a bărbaților și femeilor pe listele de candidați: respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listelor de candidați pentru alegerile locale și poziționarea candidaților pe liste, conform ultimei prevederi legislative (minim patru candidați pentru fiecare zece locuri).

Raportul de monitorizare are drept scop analiza modului de reprezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, prezența acestora în funcția de primar/ă, precum și identificarea barierelor cu care se confruntă femeile și bărbații în procesul electoral pentru această funcție electivă. Totodată, analiza cuprinde și accesul candidaților și candidatelor la spațiul mediatic, acoperind patru tipuri de produse media: știri, talk-show-uri, dezbateri electorale și spoturi electorale. Scopul monitorizării este de a identifica nivelul de prezență a femeilor în mass-media televizată în timpul campaniei electorale și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați.

Proiectul de 12 luni „Femei în sprijinul femeilor: Sporirea leadershipului și a rezilienței femeilor afectate de criză prin inițiative comunitare“ (1 decembrie 2022 - 30 noiembrie 2023) va contribui la dezvoltarea leadershipului femeilor prin încurajarea dialogului, consolidarea păcii și promovarea coeziunii sociale la nivel comunitar pe ambele maluri ale râului Nistru.

Femeile și fetele reprezintă mai mult de jumătate din populația R. Moldova. Cu toate acestea, ele sunt subreprezentate în organele care iau decizii importante ce le afectează viața. Pe măsură ce participarea femeilor în politică crește ușor, crește și violența împotriva lor. În acest sens, UN Women Moldova a realizat un set de carduri informative care explică concepte cheie despre fenomenul violenței împotriva femeilor în politică. Mai exact, setul detaliază formele de violență împotriva femeilor în politică, cine sunt țintele acestui fenomen și care sunt efectele pe termen lung ale violenței împotriva femeilor în politică.

Consolidarea rezilienței socioeconomice a femeilor și fetelor afectate de criza refugiaților ucraineni din Moldova

Antreprenoriatul feminin în Republica Moldova se extinde lent. În 2017, aproximativ 33,9% din întreprinderi erau deținute sau gestionate de femei, o pondere cu 6,4 p.p. mai mare decât în 2009. În ciuda acestui fapt, femeile continuă să fie minoritare în comunitatea de afaceri, chiar dacă reprezintă mai mult de jumătate din populația țării.  Raportul de evaluare „Femei în Afaceri" subliniază provocările cu care se confruntă femeile antreprenoare din Republica Moldova și importanța unui sprijin integrat, atât financiar, cât și non-financiar, în cadrul mediului de afaceri. Evaluarea acoperă întreaga perioadă de implementare a Programului „Femei în afaceri” (anii 2016-2022) și este realizată în baza criteriilor de evaluare OECD-DAC – relevanță, eficiență, eficacitate, coerență, impact și sustenabilitate.

Prezentul ghid oferă informații, inclusiv despre etape practice, măsuri de siguranță și acțiuni pe care organizațiile de femei, agențiile guvernamentale și structurile de coordonare le pot prelua și include vocile supraviețuitoarelor VÎFF în cadrul eforturilor de reformă sistemică, prin intermediul consultărilor cu supraviețuitoarele. Deseori, focusgrupuri (FG) și interviuri individuale cu supraviețuitoarele nu sunt organizate din cauza temerilor că această practică ar putea traumatiza repetat supraviețuitoarele. Totodată, mulți dintre cei care și-ar dori să interacționeze cu supraviețuitoarele, ezită să o facă deoarece nu sunt siguri ce întrebări ar fi potrivite şi ar putea fi adresate supraviețuitoarelor.

Prezenta evaluare a urmărit analiza gradului de realizare a obiectivelor stabilite în Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru perioada 2018 -2023, identificarea rezultatelor și a impactului determinat de implementarea acesteia.

Ghidul de implementare a Principiilor de Abilitare a Femeilor își propune să mobilizeze atât companiile cât și instituțiile și organizațiile din diverse sectoare pentru a asigura abilitarea femeilor la locul de muncă, în diferite domenii de activitate și în proiecte de responsabilitate socială.

Catalogul producătoarelor reunește 50 producătoare din țară și este o sursă utilă și informativă pentru promovarea afacerilor femeilor producătoare din Republica Moldova și stimularea vânzărilor drept măsură de susținere a acestora. 

Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.

Scopul evaluării intermediare externe a Strategiei este de a analiza gradul de realizare a obiectivelor stabilite în Strategie, de a identifica rezultatele şi impactul determinat de implementarea acesteia, precum și de a oferi recomandări privind îmbunătățirea politicii în viitorul apropiat prin asigurarea factorilor de decizie, experților în domeniu, partenerilor şi donatorilor, precum şi a publicului larg cu informaţia privind realizările, dar și neajunsurile asupra...

Obiectivul studiului a fost identificarea elementelor ce au încurajat/descurajat participarea femeilor din raioanele Cahul și Ungheni în campania electorală în calitate de candidate electorale, precum și evidențierea posibilelor soluții pentru sporirea în continuare a implicării femeilor în procesele decizionale. Au fost analizate aspecte ce țin de studiile, limbile vorbite, reprezentarea politică a femeilor candidate, rolul familiei candidatei și al partidului...

Acesta este un document evolutiv în care sunt rezumate principiile și recomandările adresate celor care planifică să înceapă un exercițiu de colectare a datelor privind impactul COVID-19 asupra violenței împotriva femeilor și fetelor (VÎFF).

Istoria unei supraviețuitoare a violenței în familie, povestită în imagini.

Prezenta notă elucidează bunele practici ale Organizațiilor Societății Civile din România și Republica Moldova activ implicate în prevenirea și combaterea violenței în bază de gen, ca răspuns la această pandemie, care pot fi preluate de alte organizații de profil și autorități publice. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul General al Poliției (IGP) din Moldova, în primele trei luni ale acestui an au fost înregistrate 678 de cazuri de violență în familie...

Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului “Consolidarea sistemului sta­tistic național” implementat de Biroul Național de Statistică cu suportul Pro­gramului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Guvernului Suediei.

Opiniile exprimate în acest raport nu neapărat coincid cu cele ale finanțatorilor. Autori: Iurie Perevoznic, avocat, Centrul de Drept al Femeilor Arina Țurcan, avocată, Centrul de Drept al Femeilor Lilia Rusu, șefa direcției analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, Ministerul Justiției al RM Vedeți online/descărcați: Română