Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale de circa 15 ani, analizând reprezentarea femeilor în alegeri, percepțiile alegătorilor, finanțarea partidelor politice etc. cu scopul de a pune în evidență principalele inegalități în ceea ce privește participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale; percepțiile societății cu privire la prezența femeilor în viața politică etc. În cadrul misiunii de observare a alegerilor locale generale din 2023, CPD și-a propus să analizeze tendințele în raport cu scrutinele precedente.

Antreprenoriatul feminin în Republica Moldova se extinde lent. În 2017, aproximativ 33,9% din întreprinderi erau deținute sau gestionate de femei, o pondere cu 6,4 p.p. mai mare decât în 2009. În ciuda acestui fapt, femeile continuă să fie minoritare în comunitatea de afaceri, chiar dacă reprezintă mai mult de jumătate din populația țării.  Raportul de evaluare „Femei în Afaceri" subliniază provocările cu care se confruntă femeile antreprenoare din Republica Moldova și importanța unui sprijin integrat, atât financiar, cât și non-financiar, în cadrul mediului de afaceri. Evaluarea acoperă întreaga perioadă de implementare a Programului „Femei în afaceri” (anii 2016-2022) și este realizată în baza criteriilor de evaluare OECD-DAC – relevanță, eficiență, eficacitate, coerență, impact și sustenabilitate.

Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.

Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.