Grupul operativ pentru egalitatea den gen (GTF) este o rețea de actori care lucrează pentru a integra dimensiunea de gen in răspunsul Republicii Moldova la criza refugiaților, cu scopul de a se asigura ca toate persoanele din Moldova afectate de criza refugiaților din Ucraina au acces echitabile la asistenta umanitara specifica si de calitate si pot participa in mod semnificativ la un răspuns echitabil, eficace si eficient.

Proiectul are ca scop facilitarea unui mediu favorabil pentru îmbunătățirea interconexiunii dintre comunitățile si OSC-urile de pe ambele maluri ale râului Nistru, coeziunea sociala, reducerea tensiunilor sociale si îmbunătățirea integrării aspectelor legate de drepturile omului și egalitatea de gen in procesul de soluționare a conflictului transnistrean.

Proiectul va promova la nivel regional și național un răspuns la criza refugiaților sensibil la dimensiunea de gen, prin impulsionarea programării, finanțării și coordonării sensibile la dimensiunea de gen în cadrul și între agențiile ONU, organismele interguvernamentale regionale și structurile de răspuns la criza refugiaților. Proiectul va atinge acest obiectiv prin abordarea impactului specific diferențiat în funcție de gen al crizei umanitare și al crizei refugiaților din Ucraina, asigurând în același timp că femeile și persoanele aflate în pericol au un acces sporit la serviciile și resursele de protecție.

În baza datelor preliminare colectate (o serie de studii ale UN Women) și a întrunirilor pe care UN Women le-a desfășurat cu organizațiile conduse de femei din Moldova, criza actuală creează și accentuează riscurile și vulnerabilitățile diferențiate în funcție de sexul persoanei și crește nevoile umanitare în rândul femeilor, fetelor, bărbaților și băieților.

Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.

La baza acestui raport se află un sondaj privind modelele de strămutare, nevoile și intențiile persoanelor refugiate, elaborat de către Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în parteneriat cu UN Women.

Această fișă informativă conține informație actuală despre profilul demografic al persoanelor refugiate din Ucraina găzduite de către Republica Moldova.

Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.

Cu toate că măsurile întreprinse la nivel național au fost orientate spre diminuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, totuși acestea au determinat ca mai multe familii de etnie romă să fie defavorizate. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului slab la serviciile publice, inclusiv de asistență medicală în care trăiesc romii, în contextul crizei pandemice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată.

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social.

La nivel Mondial, una din trei fete va fi afectată de violență pe durata vieții sale, iar conform studiului „Violența față de femei în familie” (BNS, 2011), 63% din femeile din Republica Moldova au fost supuse violenței psihologice, fizice sau sexuale, manifestată de partnerii acestora.Pentru că violența nu este doar problema femeilor, ci a întregii societăți în care se manifestă acest fenomen, UN Women și-a propus ca la începutul anului 2019 să combată miturile violenței prin a aduce informații bazate pe studii și a răspunde la cele mai stringente întrebări: Ce-l face pe cineva să lovească, să umilească, sau să aducă un alt timp de suferință persoanei de alături? Există cale de ieșire?Răspunsul la aceste întrebări le puteți găsi pe cele 10 carduri care explică 10 mituri despre violență.

În perioada 10 septembrie 2015 – 10 aprilie 2016, cele 30 de redacţii beneficiare au efectuat autoevaluarea produsului editorial prin prisma egalităţii de gen, în baza metodologiei elaborate de API.

Scopul profilurilor este de a informa publicul, în bază de evidențe/date, despre avantajele, capacitățile și potențialul de care dispun grupurile de femei analizate și contribuția care acestea o pot aduce la dezvoltare, mediile lor de interacțiune, oportunitățile de care beneficiază sau sunt lipsite, limitările și obstacolele cu care se confruntă.    Cele 10 note analitice au fost elaborate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul Programului...