24
rezultat(e) găsit(e)
Data:
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile parlamentare și locale de circa 15 ani, analizând reprezentarea femeilor în alegeri, percepțiile alegătorilor, finanțarea partidelor politice etc. cu scopul de a pune în evidență principalele inegalități în ceea ce privește participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale; percepțiile societății cu privire la prezența femeilor în viața politică etc. În cadrul misiunii de observare a alegerilor locale generale din 2023, CPD și-a propus să analizeze tendințele în raport cu scrutinele precedente.
Data:
Prezentul raport are drept obiectiv analiza și evidențierea stereotipurilor și percepțiilor existente în rândul populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților în procesul decizional. Analiza percepțiilor alegătorilor ne oferă informații despre modul în care bărbații și femeile sunt percepuți în procesul decizional, în funcție de calități, competențe și abilitățile lor. În cazul în care se constată diferențe semnificative în modul în care alegătorii percep femeile candidate în raport cu bărbații candidați, putem interveni și implementa politicile necesare pentru a diminua inegalitățile existente și promova o democrație autentică și incluzivă.
Data:
Prezentul raport se concentrează pe analiza modului de prezentare a bărbaților și femeilor pe listele de candidați: respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listelor de candidați pentru alegerile locale și poziționarea candidaților pe liste, conform ultimei prevederi legislative (minim patru candidați pentru fiecare zece locuri).
Data:
Raportul de monitorizare are drept scop analiza modului de reprezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, prezența acestora în funcția de primar/ă, precum și identificarea barierelor cu care se confruntă femeile și bărbații în procesul electoral pentru această funcție electivă. Totodată, analiza cuprinde și accesul candidaților și candidatelor la spațiul mediatic, acoperind patru tipuri de produse media: știri, talk-show-uri, dezbateri electorale și spoturi electorale. Scopul monitorizării este de a identifica nivelul de prezență a femeilor în mass-media televizată în timpul campaniei electorale și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați.
Data:
Grupul de lucru pe dimensiunea de gen (GTF) este o rețea de actori care lucrează în vederea integrării aspectelor de gen în acţiunile de răspuns la nevoile persoanelor refugiate în Republica Moldova (Moldova), care are drept scop asigurarea accesului tuturor persoanelor afectate de criza refugiaților din Ucraina la asistență umanitară de calitate și de specialitate, precum şi posibilitatea de a participa în mod semnificativ la acțiuni de răspuns echitabile, eficiente și efective. Scopul prezentului raport anual este de a prezenta un bilanț al rezultatelor obținute de GTF, de a descrie impactul pe care l-au avut membrii GTF, la nivel individual și colectiv, asupra acțiunilor de răspuns, precum şi de a recunoaşte lacunele existente și a identifica cel mai eficient mod de direcţionare a eforturilor ulterioare
Data:
Proiectul de 12 luni „Femei în sprijinul femeilor: Sporirea leadershipului și a rezilienței femeilor afectate de criză prin inițiative comunitare“ (1 decembrie 2022 - 30 noiembrie 2023) va contribui la dezvoltarea leadershipului femeilor prin încurajarea dialogului, consolidarea păcii și promovarea coeziunii sociale la nivel comunitar pe ambele maluri ale râului Nistru.
Data:
Antreprenoriatul feminin în Republica Moldova se extinde lent. În 2017, aproximativ 33,9% din întreprinderi erau deținute sau gestionate de femei, o pondere cu 6,4 p.p. mai mare decât în 2009. În ciuda acestui fapt, femeile continuă să fie minoritare în comunitatea de afaceri, chiar dacă reprezintă mai mult de jumătate din populația țării.  Raportul de evaluare „Femei în Afaceri" subliniază provocările cu care se confruntă femeile antreprenoare din Republica Moldova și importanța unui sprijin integrat, atât financiar, cât și non-financiar, în cadrul mediului de afaceri. Evaluarea acoperă întreaga perioadă de implementare a Programului „Femei în afaceri” (anii 2016-2022) și este realizată în baza criteriilor de evaluare OECD-DAC – relevanță, eficiență, eficacitate, coerență, impact și sustenabilitate.
Data:
Grupul operativ pentru egalitatea den gen (GTF) este o rețea de actori care lucrează pentru a integra dimensiunea de gen in răspunsul Republicii Moldova la criza refugiaților, cu scopul de a se asigura ca toate persoanele din Moldova afectate de criza refugiaților din Ucraina au acces echitabile la asistenta umanitara specifica si de calitate si pot participa in mod semnificativ la un răspuns echitabil, eficace si eficient.
Data:
Proiectul are ca scop facilitarea unui mediu favorabil pentru îmbunătățirea interconexiunii dintre comunitățile si OSC-urile de pe ambele maluri ale râului Nistru, coeziunea sociala, reducerea tensiunilor sociale si îmbunătățirea integrării aspectelor legate de drepturile omului și egalitatea de gen in procesul de soluționare a conflictului transnistrean.
Data:
UN Women în Moldova oferă servicii multisectoriale sensibile la dimensiunea de gen persoanelor și comunităților cele mai afectate de criză, în parteneriat cu Guvernul, agențiile ONU și OSC-urile specializate, conform Planului de răspuns la criza refugiaților din Ucraina pentru anul 2023. Acestea includ asigurarea accesului femeilor, fetelor, bărbaților și băieților refugiați la asistență și sprijin umanitar relevant și de calitate, indiferent de sexul, vârsta, capacitatea sau statutul lor, precum și luarea în considerare a necesităților, priorităților și capacităților lor distincte. De asemenea, implică acordarea de asistență comunităților-gazdă, care au un rol activ în primirea și sprijinirea persoanelor refugiate.
Data:
Prezenta evaluare a urmărit analiza gradului de realizare a obiectivelor stabilite în Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru perioada 2018 -2023, identificarea rezultatelor și a impactului determinat de implementarea acesteia.
Data:
Proiectul va promova la nivel regional și național un răspuns la criza refugiaților sensibil la dimensiunea de gen, prin impulsionarea programării, finanțării și coordonării sensibile la dimensiunea de gen în cadrul și între agențiile ONU, organismele interguvernamentale regionale și structurile de răspuns la criza refugiaților. Proiectul va atinge acest obiectiv prin abordarea impactului specific diferențiat în funcție de gen al crizei umanitare și al crizei refugiaților din Ucraina, asigurând în același timp că femeile și persoanele aflate în pericol au un acces sporit la serviciile și resursele de protecție.
Data:
În baza datelor preliminare colectate (o serie de studii ale UN Women) și a întrunirilor pe care UN Women le-a desfășurat cu organizațiile conduse de femei din Moldova, criza actuală creează și accentuează riscurile și vulnerabilitățile diferențiate în funcție de sexul persoanei și crește nevoile umanitare în rândul femeilor, fetelor, bărbaților și băieților.
Data:
Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.
Data:
La baza acestui raport se află un sondaj privind modelele de strămutare, nevoile și intențiile persoanelor refugiate, elaborat de către Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în parteneriat cu UN Women.
Data:
Această fișă informativă conține informație actuală despre profilul demografic al persoanelor refugiate din Ucraina găzduite de către Republica Moldova.
Data:
Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.
Data:
Cu toate că măsurile întreprinse la nivel național au fost orientate spre diminuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, totuși acestea au determinat ca mai multe familii de etnie romă să fie defavorizate. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului slab la serviciile publice, inclusiv de asistență medicală în care trăiesc romii, în contextul crizei pandemice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată.
Data:
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social.
Data:
Sumarul Notei Strategice a UN Women Moldova pentru anii 2018-2022