Consolidarea rezilienței socioeconomice a femeilor și fetelor afectate de criza refugiaților ucraineni din Moldova

Prezentul ghid oferă informații, inclusiv despre etape practice, măsuri de siguranță și acțiuni pe care organizațiile de femei, agențiile guvernamentale și structurile de coordonare le pot prelua și include vocile supraviețuitoarelor VÎFF în cadrul eforturilor de reformă sistemică, prin intermediul consultărilor cu supraviețuitoarele. Deseori, focusgrupuri (FG) și interviuri individuale cu supraviețuitoarele nu sunt organizate din cauza temerilor că această practică ar putea traumatiza repetat supraviețuitoarele. Totodată, mulți dintre cei care și-ar dori să interacționeze cu supraviețuitoarele, ezită să o facă deoarece nu sunt siguri ce întrebări ar fi potrivite şi ar putea fi adresate supraviețuitoarelor.

Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.

Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.

Cu toate că măsurile întreprinse la nivel național au fost orientate spre diminuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, totuși acestea au determinat ca mai multe familii de etnie romă să fie defavorizate. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului slab la serviciile publice, inclusiv de asistență medicală în care trăiesc romii, în contextul crizei pandemice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată.

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social.

La nivel Mondial, una din trei fete va fi afectată de violență pe durata vieții sale, iar conform studiului „Violența față de femei în familie” (BNS, 2011), 63% din femeile din Republica Moldova au fost supuse violenței psihologice, fizice sau sexuale, manifestată de partnerii acestora.Pentru că violența nu este doar problema femeilor, ci a întregii societăți în care se manifestă acest fenomen, UN Women și-a propus ca la începutul anului 2019 să combată miturile violenței prin a aduce informații bazate pe studii și a răspunde la cele mai stringente întrebări: Ce-l face pe cineva să lovească, să umilească, sau să aducă un alt timp de suferință persoanei de alături? Există cale de ieșire?Răspunsul la aceste întrebări le puteți găsi pe cele 10 carduri care explică 10 mituri despre violență.

Broșura conține 10 istorii ale femeilor cu dizabilități, care au depășit stereotipurile și au găsit soluții în situații dificile. Campioanele pozitive sunt în fiecare localitate, trebuie doar să le descoperim.

Această versiune simplificată a Convenției asupra Eliminării tuturor Formelor de Discriminare față de Femei (CEDAW) a fost elaborată împreună cu supraviețuitoarele violenței din Moldova. Ghidul conține doar o parte din articolele CEDAW selectate de către campioanele pozitive și descrise prin prisma experienței lor pentru a ajuta alte femei să-și îmbunătățească cunoștințele și înțelegerea drepturilor lor. 

Acest album este o dedicație femeilor și bărbaţilor din Moldova, prin care recunoaștem curajul lor în avansarea drepturilor omului.

În perioada 10 septembrie 2015 – 10 aprilie 2016, cele 30 de redacţii beneficiare au efectuat autoevaluarea produsului editorial prin prisma egalităţii de gen, în baza metodologiei elaborate de API.

Scopul profilurilor este de a informa publicul, în bază de evidențe/date, despre avantajele, capacitățile și potențialul de care dispun grupurile de femei analizate și contribuția care acestea o pot aduce la dezvoltare, mediile lor de interacțiune, oportunitățile de care beneficiază sau sunt lipsite, limitările și obstacolele cu care se confruntă.    Cele 10 note analitice au fost elaborate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul Programului...