Femeile și fetele reprezintă mai mult de jumătate din populația R. Moldova. Cu toate acestea, ele sunt subreprezentate în organele care iau decizii importante ce le afectează viața. Pe măsură ce participarea femeilor în politică crește ușor, crește și violența împotriva lor. În acest sens, UN Women Moldova a realizat un set de carduri informative care explică concepte cheie despre fenomenul violenței împotriva femeilor în politică. Mai exact, setul detaliază formele de violență împotriva femeilor în politică, cine sunt țintele acestui fenomen și care sunt efectele pe termen lung ale violenței împotriva femeilor în politică.

Prezentul ghid oferă informații, inclusiv despre etape practice, măsuri de siguranță și acțiuni pe care organizațiile de femei, agențiile guvernamentale și structurile de coordonare le pot prelua și include vocile supraviețuitoarelor VÎFF în cadrul eforturilor de reformă sistemică, prin intermediul consultărilor cu supraviețuitoarele. Deseori, focusgrupuri (FG) și interviuri individuale cu supraviețuitoarele nu sunt organizate din cauza temerilor că această practică ar putea traumatiza repetat supraviețuitoarele. Totodată, mulți dintre cei care și-ar dori să interacționeze cu supraviețuitoarele, ezită să o facă deoarece nu sunt siguri ce întrebări ar fi potrivite şi ar putea fi adresate supraviețuitoarelor.

În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în domeniul egalității de gen. Conform Indicelui Global al Disparităților de Gen elaborat de Forumul Economic Mondial, Republica Moldova a obținut, în 2021, 0.77 puncte, fiind clasată pe locul 28 din 156 de țări, înregistrând o creștere de 0.55 puncte față de anul 2006.

Catalogul producătoarelor reunește 50 producătoare din țară și este o sursă utilă și informativă pentru promovarea afacerilor femeilor producătoare din Republica Moldova și stimularea vânzărilor drept măsură de susținere a acestora. 

Scopul listei de verificare este de a oferi actorilor din domeniul răspunsului umanitar/la criza refugiaților din Republica Moldova puncte de reper/recomandări privind modul în care să asigure luarea în considerare a necesităților, priorităților și capacităților femeilor, fetelor, bărbaților și băieților în toate aspectele răspunsului umanitar/la criza refugiaților.

Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.

Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.

Cu toate că măsurile întreprinse la nivel național au fost orientate spre diminuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, totuși acestea au determinat ca mai multe familii de etnie romă să fie defavorizate. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului slab la serviciile publice, inclusiv de asistență medicală în care trăiesc romii, în contextul crizei pandemice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată.

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social.

La nivel Mondial, una din trei fete va fi afectată de violență pe durata vieții sale, iar conform studiului „Violența față de femei în familie” (BNS, 2011), 63% din femeile din Republica Moldova au fost supuse violenței psihologice, fizice sau sexuale, manifestată de partnerii acestora.Pentru că violența nu este doar problema femeilor, ci a întregii societăți în care se manifestă acest fenomen, UN Women și-a propus ca la începutul anului 2019 să combată miturile violenței prin a aduce informații bazate pe studii și a răspunde la cele mai stringente întrebări: Ce-l face pe cineva să lovească, să umilească, sau să aducă un alt timp de suferință persoanei de alături? Există cale de ieșire?Răspunsul la aceste întrebări le puteți găsi pe cele 10 carduri care explică 10 mituri despre violență.

Violenţa împotriva femeilor (VÎF) și violenţa în familie (VF) sunt larg răspândite și sistemice în Moldova. Estimările sugerează că mai mult de 63 la sută dintre femei și fete, cu vârsta cuprinsă între 15-65 de ani au experimentat cel puţin o formă de violenţă din partea partenerului în timpul vieţii lor. Prezentul raport se concentrează asupra costurilor serviciilor multidisciplinare și specializate menţionate și asupra mecanismelor de răspuns...

În perioada 10 septembrie 2015 – 10 aprilie 2016, cele 30 de redacţii beneficiare au efectuat autoevaluarea produsului editorial prin prisma egalităţii de gen, în baza metodologiei elaborate de API.

Scopul profilurilor este de a informa publicul, în bază de evidențe/date, despre avantajele, capacitățile și potențialul de care dispun grupurile de femei analizate și contribuția care acestea o pot aduce la dezvoltare, mediile lor de interacțiune, oportunitățile de care beneficiază sau sunt lipsite, limitările și obstacolele cu care se confruntă.    Cele 10 note analitice au fost elaborate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul Programului...

Această sinteză oferă date mai detaliate asupra modului de utilizare a timpului de către locuitorii Republicii Moldova: tipurile de activităţi realizate (cu ce se ocupă, ce fac?), durata timpului alocat acestor activităţi (cât timp?), la fel şi contextul în care acestea sunt realizate (unde? cu cine? în ce scopuri?).

Progresul semnificativ obţinut în ceea ce priveşte abordarea violenţei în familie în Republica Moldova este un fapt real, dar mai există încă numeroase lacune legale, instituţionale şi de politici care persistă şi care trebuie abordate. În acest context este foarte important să dispunem de date şi evidenţe cu privire la prevalenţa violenţei faţă de femei, factorii care determină acest fenomen, precum şi impactul violenţei asupra sănătăţii şi bunăstării femeii şi a familiei în general. Întru cunoaşterea stiuaţiei în domeniul violenţei faţă de femei, Biroul Naţional de Statistică în premieră, în anul 2010, a realizat studiul Violenţa faţă de femei în familie, care a presupus o abordare mai complexă prin combinarea rezultatelor cercetărilor cantitative şi calitative.