Prezentul ghid oferă informații, inclusiv despre etape practice, măsuri de siguranță și acțiuni pe care organizațiile de femei, agențiile guvernamentale și structurile de coordonare le pot prelua și include vocile supraviețuitoarelor VÎFF în cadrul eforturilor de reformă sistemică, prin intermediul consultărilor cu supraviețuitoarele. Deseori, focusgrupuri (FG) și interviuri individuale cu supraviețuitoarele nu sunt organizate din cauza temerilor că această practică ar putea traumatiza repetat supraviețuitoarele. Totodată, mulți dintre cei care și-ar dori să interacționeze cu supraviețuitoarele, ezită să o facă deoarece nu sunt siguri ce întrebări ar fi potrivite şi ar putea fi adresate supraviețuitoarelor.

Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.

Cu toate că măsurile întreprinse la nivel național au fost orientate spre diminuarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, totuși acestea au determinat ca mai multe familii de etnie romă să fie defavorizate. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului slab la serviciile publice, inclusiv de asistență medicală în care trăiesc romii, în contextul crizei pandemice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată.

Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației, acestea fiind interiorizate în mod diferit de către femei și bărbați. Ca urmare a răspândirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova, s-a observat că efectele situației se răsfrâng diferit asupra bărbaților și femeilor, atât în plan economic, cât și social.

Prezentul Raport reprezintă o analiză a particularităţilor fenomenului violenţei sexuale în Republica Moldova prin prisma corelaţiei legislaţiei naţionale în domeniul prevenirii și combaterii violenţei sexuale (VS) cu standardele internaţionale în domeniul respectiv.

La nivel Mondial, una din trei fete va fi afectată de violență pe durata vieții sale, iar conform studiului „Violența față de femei în familie” (BNS, 2011), 63% din femeile din Republica Moldova au fost supuse violenței psihologice, fizice sau sexuale, manifestată de partnerii acestora.Pentru că violența nu este doar problema femeilor, ci a întregii societăți în care se manifestă acest fenomen, UN Women și-a propus ca la începutul anului 2019 să combată miturile violenței prin a aduce informații bazate pe studii și a răspunde la cele mai stringente întrebări: Ce-l face pe cineva să lovească, să umilească, sau să aducă un alt timp de suferință persoanei de alături? Există cale de ieșire?Răspunsul la aceste întrebări le puteți găsi pe cele 10 carduri care explică 10 mituri despre violență.

Cercetarea a fost realizată de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, în cadrul programului ONU„Femeile în Politică”. Programul este implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatede Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women), Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, cu susţinereafinanciară a Guvernului Suediei.

Această broșură conține istoriile a 10 femei de succes care, aflându-se în aceleași condiții sociale și economice, au reușit să găsească soluții în situații dificile. Asemenea persoane care au curaj și reușesc există în fiecare localitate, „campioanele pozitive” și „campionii pozitivi” sunt printre noi.

Acest album este o dedicație femeilor și bărbaţilor din Moldova, prin care recunoaștem curajul lor în avansarea drepturilor omului.

În perioada 10 septembrie 2015 – 10 aprilie 2016, cele 30 de redacţii beneficiare au efectuat autoevaluarea produsului editorial prin prisma egalităţii de gen, în baza metodologiei elaborate de API.

Progresul semnificativ obţinut în ceea ce priveşte abordarea violenţei în familie în Republica Moldova este un fapt real, dar mai există încă numeroase lacune legale, instituţionale şi de politici care persistă şi care trebuie abordate. În acest context este foarte important să dispunem de date şi evidenţe cu privire la prevalenţa violenţei faţă de femei, factorii care determină acest fenomen, precum şi impactul violenţei asupra sănătăţii şi bunăstării femeii şi a familiei în general. Întru cunoaşterea stiuaţiei în domeniul violenţei faţă de femei, Biroul Naţional de Statistică în premieră, în anul 2010, a realizat studiul Violenţa faţă de femei în familie, care a presupus o abordare mai complexă prin combinarea rezultatelor cercetărilor cantitative şi calitative.