Antreprenoriatul feminin în Republica Moldova se extinde lent. În 2017, aproximativ 33,9% din întreprinderi erau deținute sau gestionate de femei, o pondere cu 6,4 p.p. mai mare decât în 2009. În ciuda acestui fapt, femeile continuă să fie minoritare în comunitatea de afaceri, chiar dacă reprezintă mai mult de jumătate din populația țării.  Raportul de evaluare „Femei în Afaceri" subliniază provocările cu care se confruntă femeile antreprenoare din Republica Moldova și importanța unui sprijin integrat, atât financiar, cât și non-financiar, în cadrul mediului de afaceri. Evaluarea acoperă întreaga perioadă de implementare a Programului „Femei în afaceri” (anii 2016-2022) și este realizată în baza criteriilor de evaluare OECD-DAC – relevanță, eficiență, eficacitate, coerență, impact și sustenabilitate.

Prezentul ghid oferă informații, inclusiv despre etape practice, măsuri de siguranță și acțiuni pe care organizațiile de femei, agențiile guvernamentale și structurile de coordonare le pot prelua și include vocile supraviețuitoarelor VÎFF în cadrul eforturilor de reformă sistemică, prin intermediul consultărilor cu supraviețuitoarele. Deseori, focusgrupuri (FG) și interviuri individuale cu supraviețuitoarele nu sunt organizate din cauza temerilor că această practică ar putea traumatiza repetat supraviețuitoarele. Totodată, mulți dintre cei care și-ar dori să interacționeze cu supraviețuitoarele, ezită să o facă deoarece nu sunt siguri ce întrebări ar fi potrivite şi ar putea fi adresate supraviețuitoarelor.

Prezenta evaluare a urmărit analiza gradului de realizare a obiectivelor stabilite în Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru perioada 2018 -2023, identificarea rezultatelor și a impactului determinat de implementarea acesteia.

Ghidul de implementare a Principiilor de Abilitare a Femeilor își propune să mobilizeze atât companiile cât și instituțiile și organizațiile din diverse sectoare pentru a asigura abilitarea femeilor la locul de muncă, în diferite domenii de activitate și în proiecte de responsabilitate socială.

La nivel Mondial, una din trei fete va fi afectată de violență pe durata vieții sale, iar conform studiului „Violența față de femei în familie” (BNS, 2011), 63% din femeile din Republica Moldova au fost supuse violenței psihologice, fizice sau sexuale, manifestată de partnerii acestora.Pentru că violența nu este doar problema femeilor, ci a întregii societăți în care se manifestă acest fenomen, UN Women și-a propus ca la începutul anului 2019 să combată miturile violenței prin a aduce informații bazate pe studii și a răspunde la cele mai stringente întrebări: Ce-l face pe cineva să lovească, să umilească, sau să aducă un alt timp de suferință persoanei de alături? Există cale de ieșire?Răspunsul la aceste întrebări le puteți găsi pe cele 10 carduri care explică 10 mituri despre violență.

Acest studiu, care include și un ghid, menit să sensibilizeze deopotrivă mediul academic, precum și publicul larg, interesat de evoluția limbii și de corectitudinea în exprimare, pledează pentru utilizarea discursului nonsexist în viața publică și cea privată.

Ghidul „Bugetarea sensibilă la gen” a fost elaborat de echipa experților din cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei, cu suportul UN Women Moldova, pentru a oferi instrumentele necesare autorităților publice locale în pregătirea și implementarea bugetelor locale sensibile la dimensiunea de gen.

Reieșind din faptul că dimensiunea de gen, în primul rând, este un subiect nou pentru mulți membri ai forțelor armate, iar, în al doilea rând, introducerea unei perspective de gen în cadrul sectorului de apărare generează discuții la această temă (precum stereotipurile de gen sau drept critică a modului în care forțele lor armate tratează femeile), acest manual are drept obiectiv major de a construi o înțelegere comună și de a identifica necesitățile de integrare a perspectivei de gen în structurile și operațiunile militare.

Această sinteză oferă date mai detaliate asupra modului de utilizare a timpului de către locuitorii Republicii Moldova: tipurile de activităţi realizate (cu ce se ocupă, ce fac?), durata timpului alocat acestor activităţi (cât timp?), la fel şi contextul în care acestea sunt realizate (unde? cu cine? în ce scopuri?).