10
rezultat(e) găsit(e)
1 - 10 din 10 rezultate
Data:
Prezentul raport are drept obiectiv analiza și evidențierea stereotipurilor și percepțiilor existente în rândul populației cu privire la rolul femeilor și bărbaților în procesul decizional. Analiza percepțiilor alegătorilor ne oferă informații despre modul în care bărbații și femeile sunt percepuți în procesul decizional, în funcție de calități, competențe și abilitățile lor. În cazul în care se constată diferențe semnificative în modul în care alegătorii percep femeile candidate în raport cu bărbații candidați, putem interveni și implementa politicile necesare pentru a diminua inegalitățile existente și promova o democrație autentică și incluzivă.
Data:
Prezentul raport se concentrează pe analiza modului de prezentare a bărbaților și femeilor pe listele de candidați: respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe la întocmirea listelor de candidați pentru alegerile locale și poziționarea candidaților pe liste, conform ultimei prevederi legislative (minim patru candidați pentru fiecare zece locuri).
Data:
Raportul de monitorizare are drept scop analiza modului de reprezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, prezența acestora în funcția de primar/ă, precum și identificarea barierelor cu care se confruntă femeile și bărbații în procesul electoral pentru această funcție electivă. Totodată, analiza cuprinde și accesul candidaților și candidatelor la spațiul mediatic, acoperind patru tipuri de produse media: știri, talk-show-uri, dezbateri electorale și spoturi electorale. Scopul monitorizării este de a identifica nivelul de prezență a femeilor în mass-media televizată în timpul campaniei electorale și corelarea acestora cu prezența pe listele de candidați.
Data:
Femeile și fetele reprezintă mai mult de jumătate din populația R. Moldova. Cu toate acestea, ele sunt subreprezentate în organele care iau decizii importante ce le afectează viața. Pe măsură ce participarea femeilor în politică crește ușor, crește și violența împotriva lor. În acest sens, UN Women Moldova a realizat un set de carduri informative care explică concepte cheie despre fenomenul violenței împotriva femeilor în politică. Mai exact, setul detaliază formele de violență împotriva femeilor în politică, cine sunt țintele acestui fenomen și care sunt efectele pe termen lung ale violenței împotriva femeilor în politică.
Data:
Prezenta evaluare a urmărit analiza gradului de realizare a obiectivelor stabilite în Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru perioada 2018 -2023, identificarea rezultatelor și a impactului determinat de implementarea acesteia.
Data:
În Republica Moldova, în ultimii ani, au fost înregistrate progrese importante în domeniul egalității de gen. Conform Indicelui Global al Disparităților de Gen elaborat de Forumul Economic Mondial, Republica Moldova a obținut, în 2021, 0.77 puncte, fiind clasată pe locul 28 din 156 de țări, înregistrând o creștere de 0.55 puncte față de anul 2006.
Data:
Catalogul producătoarelor reunește 50 producătoare din țară și este o sursă utilă și informativă pentru promovarea afacerilor femeilor producătoare din Republica Moldova și stimularea vânzărilor drept măsură de susținere a acestora. 
Data:
Scopul listei de verificare este de a oferi actorilor din domeniul răspunsului umanitar/la criza refugiaților din Republica Moldova puncte de reper/recomandări privind modul în care să asigure luarea în considerare a necesităților, priorităților și capacităților femeilor, fetelor, bărbaților și băieților în toate aspectele răspunsului umanitar/la criza refugiaților.
Data:
Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor.
Data:
Asigurarea egalității de gen pe piața muncii este un proces continuu ce trebuie respectat în raporturile de muncă. Cu toate acestea, constatăm că, politicile publice conexe sectorului muncii încă nu au generat rezultatele stabilite pentru depășirea inegalităților de gen pe piața muncii. Analizând situația la nivel național sub aspectul implicării femeilor și bărbaților în câmpul muncii, încă se observă discrepanțe majore care provoacă efecte negative asupra bunăstării și independenței financiare, în special în rândul femeilor. Ne referim aici la diferențele de gen în ocupare, în activitate economică, în reprezentarea tinerilor în grupul NEET1 și, sigur că, în remunerare.