Valentina Bodrug-Lungu: „Dacă vedem femeile doar din perspectiva maternității și a familiei, limităm activismul lor social și politic”

Valentina Bodrug-Lungu este vicepreședinta Platformei pentru Egalitate de Gen din R. Moldova, platformă care acționează ca o voce activă în promovarea egalității de gen. Este, de asemenea, președinta și fondatoarea organizației non-guvernamentale „Gender-Centru”, care desfășoară proiecte privind educația de gen, combaterea violenței în familie și prevenirea discriminării. A contribuit la dezvoltarea și promovarea legilor privind egalitatea de gen și violența domestică, iar munca ei a fost sprijinită și de programul ONU „Femeile în politică”, implementat de UN Women și PNUD, cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei. Cunoscută în rândul studenților drept „Madam Gender”, doamna Bodrug-Lungu a pus bazele educației de gen în R. Moldova prin crearea cursului de masterat „Consiliere pentru problemele de familie”, la Universitatea de Stat din Moldova.

Data: 31 ianuarie 2018

Valentina Bodrug-Lungu. Foto: ONU Moldova/ Eduard Bâzgu

„Observ că societatea noastră se află într-o stare de suspans, undeva între modernism și tradiționalism. Pe de o parte, înțelegem că vrem egalitate, echitate, vrem ca femeile să-și poată realiza visele lor în viață. Dar în același timp încă ne împiedicăm de clișee și stereotipuri și punem pe umerii femeii toate responsabilitățile casnice. Principala provocare în ceea ce privește asigurarea egalități de gen în Republica Moldova este implementarea redusă a legislației în domeniu, alocarea neadecvată de resurse financiare și umane. Egalitatea de gen mai este văzută ca un „moft” sau doar ca o preocupare a activiștilor din societatea civilă.

Sunt o multitudine de probleme în domeniul egalității de gen, precum segregarea de gen pe piaţa muncii, a hărțuirii sexuale la locul de muncă, dar și discrepanţe de gen în sistemul de protecţie socială şi cel de pensii. Eu am fost o norocoasă, pentru că am crescut într-o familie sensibilă la gen, deși noi nu știam asta la acel moment. Ambii părinți munceau mult, iar cine reușea să vină mai devreme acasă, acela avea grijă de copii. Tata, de obicei, venea mai devreme acasă și ne cosea rochii pentru festivitățile de la grădiniță/școală, ne spunea povești, ne plimba, ne hrănea. El o respecta pe mama și munca ei.  Când am început să predau, m-am ciocnit cu mai multe situații de violență în familii. Am văzut atâta suferință chiar și printre rudele mele apropiate.

Când am început să promovez legea anti-violență, un bărbat parlamentar m-a întrebat de ce insist pe această lege ori atât de tare mă bate soțul? I-am răspuns că ceea ce m-a motivat să lupt pentru această cauză este faptul că nu am cunoscut violența și vreau să ofer și să arăt altor femei că o viață fără violență e posibilă. Avem nevoie și le consider absolut necesare politici mai dedicate şi mai bine ţintite pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi. Și deși legile se schimbă, trebuie să ne asigurăm că sunt implementate eficient. Trebuie să vedem legătura pozitivă între abilitarea femeilor şi dezvoltarea economică a țării. Aceasta înseamnă asigurarea condițiilor pentru abilitarea politică a femeilor prin acţiuni afirmative şi programe de instruire, iar pentru cea economică - prin programe de antreprenoriat şi de educație. De asemenea, cred că lipsa culturii politice democratice limitează accesul femeilor la funcțiile de decizie.

Tratamentul femeii doar prin prisma maternității și a familiei limitează activismul lor social și politic. Persistența toleranței față de misoginismul bărbaților în viața publică reprezintă o barieră semnificativă în calea egalității dintre femei și bărbați.  

De aceea, cred în importanţa organizării continue a campaniilor de informare a populaţiei cu referire la aspectele egalităţii de gen în viaţa publică şi privată, valoarea maternităţii şi paternităţii, reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională. Campaniile publice și cele de educare ale fetelor și băieților tineri poate crea o cultură de comunicare, de parteneriat, toleranță și respect reciproc”.

Mai multe informații:
  • Contactați Victoria Puiu, specialistă în comunicare, UN Women Moldova